Trăim şi muncim în plină viteză, într-un ritm ameţitor, iar acest lucru înseamnă că emoţiile noastre sunt resimţite la intensitate maximă. Tocmai de aceea este bine să ştim ce declanşează un anumit sentiment şi, în cazul în care acesta este benefic, trebuie să repetăm experienţa. Şi reciproca este valabilă: trebuie să ştim ce ne face rău şi să-l tăiem de la rădăcină. Pare simplu, însă ce ne facem în cazul în care, spre exemplu, alimentele pe care ne place să le consumăm ne fac rău pe plan psihic? Site-ul www.sfatulparintilor.ro ne informează care sunt cei mai comuni stimuli care ne înstristează profund, fără să ne dăm seama de efectul negativ pe care îl au asupra noastră.
Căldura
Este adevarat că majoritatea populaţiei de pe Terra preferă vremea caldă, însă există şi persoane sensibile la căldură, fapt ce poate declanşa dezechilibre hormonale, iar de aici şi până la depresie nu este decât un singur pas. Se pare că în timpul perioadelor cu temperaturi excesive în corpul uman nivelul hormonului tiroidian scade, ceea ce duce şi la scăderea energiei. În plus, nopţile fierbinţi, deşi potrivite pentru distracţie, reprezintă adevărate coşmaruri pentru cei care doresc să doarmă şi să se odihnească, iar o persoană nedormită cade cu uşurinţă pradă depresiei. Acelaşi principiu se aplică şi în cazul apei fierbinţi: se ştie de multă vreme că apa rece ne limpezeşte gândurile, pe când duşurile fierbinţi ne moleşesc şi ne seacă de energie. De aceea, când sunteţi stresat – şi mai ales în timpul verii – nu vă grăbiţi să intraţi într-o cadă cu apă fierbinte, pentru că vă veţi face mai mult rău decât bine.
Pilulele contraceptive
În studii separate, mai multe echipe de specialişti au ajuns la concluzia că femeile care utilizează anticoncepţionale sunt mai predispuse să dezvolte depresii, spre deosebire de cele care nu folosesc aceste pilule.
Iluminatul excesiv
Un grup de cercetători de la Universitatea de Stat din Ohio a descoperit că lumina puternică poate afecta în mod negativ creierul. Studiile realizate pe animale au demonstrat că expunerea acestora la o lumină excesivă pentru o perioadă îndelungată de timp a generat depresia, iar animalele şi-au pierdut pofta de viaţă. Acelaşi principiu este valabil şi în cazul oamenilor, aşa că, dacă simţiţi primele semne ale depresiei, retrageţi-vă la umbră şi întuneric, pentru a combate de la bun început această problemă.
Ţigările
Fumătorii sunt, în general, conştienţi de efectele devastatoare pe care acest viciu le are asupra organismului, acest fapt fiind confirmat şi ştiinţific. Cercetătorii de la Universitatea din Melbourne au observat că fumatul creşte riscul de depresie severă cu 93%. Un studiu realizat în rândul a 1.043 de femei, publicat in British Journal of Psychiatry, a relevat că, dintre fumătoare, 15% au ajuns să fie diagnosticate cu depresie severă, faţă de doar 6,5% dintre nefumătoare. Explicaţia este aceea că nicotina stimulează eliberarea dopaminei, substanţă responsabilă cu buna dispoziţie, însă, expus pe termen lung la fumat, creierul va înceta să producă în mod natural dopamină, fapt ce conduce la tristeţe accentuată.
Alimentaţia
În fine, dar nu în ultimul rând, regimul alimentar pe care îl adoptăm influenţează foarte mult starea de spirit. Pe lista alimentelor de care ar fi bine să ne ferim pentru a nu cădea în depresie se regăsesc produsele dulci de patiserie, din cauza faptului că ridică brusc nivelul glicemiei, iar la revenirea acesteia la normal (la fel de brusc) starea de spirit se înrăutăţeşte. Ceaiul negru şi cafeaua trebuie consumate şi ele cu atenţie. Problema în acest caz nu este dată însă de consumul propriu-zis, ci de intervalul orar în care acestea sunt servite: o cafea băută după-amiaza are toate şansele să alunge somnul în timpul nopţii, fapt care în cele din urmă vă va face irascibil din cauza lipsei de odihnă. Dieta vegetariană poate provoca şi ea probleme, întrucât lipsa acizilor graşi nesaturaţi din organism poate contribui la instalarea depresiei. De asemenea, dietele sărace în carbohidraţi predispun la schimbări de dispoziţie, întrucât lipsa carbohidraţilor înseamnă niveluri scăzute de serotonină, substanţa „responsabilă“ cu buna dispoziţie.
