O nouă afacere câştigă teren în domeniul farmaceutic: este vorba de utilizarea medicamentelor în comerţ pentru a vindeca boli cu totul diferite de cele pentru care au fost destinate iniţial, relatează cotidianul italian La Stampa
În limbajul de specialitate este numit „drug repositioning“, iar pentru companiile farmaceutice este o adevărată afacere. Este suficient să ne gândim că, pentru fiecare nou medicament, companiile farmaceutice trebuie să investească în medie 800 de milioane de dolari într-un interval de 15-20 de ani. Deşi ideea nu este una dintre cele mai originale, observând amploarea fenomenului , ea apare drept o nouă modalitate de cercetare în domeniul farmaceutic. Fenomenul „drug repositioning“ reprezintă utilizarea medicamentelor aflate deja la comercializare, pentru tratamentul unor boli cu totul diferite decât cele pentru care fuseseră destinate iniţial. Motivele acestei strategii sunt strâns legate de procesul lor de producţie. „Potrivit unei analize recente, pentru a produce un nou medicament, în medie, sunt necesare investiții de peste 800 de milioane de dolari. Iar asta nu este tot. Din punct de vedere temporal, trec în jur de 15-20 de ani înainte ca medicamentul respectiv să fie disponibil pe piaţă“, a explicat specialistul italian Marco Foiani, director ştiinţific al Istituto Ifom-Firc di Oncologia Molecolare din Milano. Toate aceste cifre impresionante lasă puţin spaţiu interpretărilor.
Noua strategie
În fiecare an, Food and Drug Administration, autoritatea americană care se ocupă cu reglementarea produselor alimentare şi farmaceutice, aprobă comercializarea a 20-30 de medicamente. Însă se estimează că, în acest ritm, ar fi nevoie de 300 de ani pentru a ajunge la numărul de medicamente necesar în prezent. Şi tocmai din acest motiv, departamentele de cercetare din cadrul companiilor farmaceutice se concentrează tot mai mult pe „drug repositioning“. „Această strategie, menită să identifice noi proprietăţi terapeutice ale medicamentelor de pe piaţă, permite micşorarea timpului de producţie şi reducerea costurilor de dezvoltare. Motivul îl reprezintă faptul că aceste medicamente au depăşit deja lungile teste toxicologice şi sunt produse cu uşurinţă la scară industrială“, a explicat Foiani. Indiferent că este vorba de o descoperire întâmplătoare, cum s-a întâmplat în cazul „miraculoasei Viagra“, care era folosită iniţial în cazul pacienţilor cu angină pectorală, exemplele de medicamente care au suferit sau vor suferi în curând o repoziţionare terapeutică sunt destul de numeroase.
Exemple grăitoare
Unul dintre medicamentele cele mai reprezentative pentru conceptul de „drug repositioning“ este acidul acetilsalicilic sau, simplu, aspirina. În prezent, acest medicament este utilizat ca antiinflamator şi analgezic, pentru că este capabil să inhibe sinteza anumitor mediatori chimici implicaţi în procesul de inflamare. Unul dintre principalele sale efecte secundare, favorizarea hemoragiei, obstaculând agregarea plachetelor, a fost exploatat în scop preventiv pentru a menţine sângele „fluid“ şi pentru a evita formarea de trombi care pot cauza infarct sau ictus. Însă nu doar sistemul cardiovascular este beneficiarul acţiunii aspirinei. Diferite studii au demonstrat că acest medicament (75 mg pe zi, timp de cel puţin cinci ani) ar contribui la reducerea riscului de cancer.
Persoanele afectate de diabet, tipul 2, non-insulino-dependent, au avut cu siguranţă de-a face cu Metformin. Interesul pentru acest medicament s-a reaprins în 2005, când un grup de cercetători scoţieni a notat o diminuare a cazurilor de tumori în rândul pacienţilor cu diabet cărora le fusese administrat acest medicament. După şapte ani, a fost publicat un studiu care explică aceste proprietăţi antitumorale. Din câte se pare, medicamentul este capabil să prevină daunele ADN-ului, una dintre cauzele care stau la baza neoplaziilor, neutralizând radicalii liberi, într-un mod similar cu clasicii antioxidanţi. Iar lista, cu siguranţă, se va îmbogăţi. De altfel, în afara medicamentelor deja aflate în comerţ, există încă multe altele care nu au intrat în circulaţie, din cauza rezultatelor slabe, în ciuda faptului că au depăşit testele toxicologice.
