Grădinăritul ecologic se bazează, în principal, pe folosirea unor tehnici de cultură respectând mediul şi ecosistemul, pe o bună gestionare a resurselor naturale, cum ar fi apa şi, în special, pe folosirea oricăror îngrăşăminte naturale în locul pesticidelor.
Grădinăritul ecologic este un mod de a grădinări respectând echilibrul mediului unui ecosistem. Întrucât anumite insecte sunt foarte utile în culturi, regula globală a acestui concept de grădinărit este să profităm cât se poate de mult de aceste insecte, nu să le eliminăm, aşa cum ar face acţiunea pesticidelor şi îngrăşămintelor chimice.
Acestea, spre deosebire de compostul biologic, nu fac deosebirea între insectele bune şi cele rele şi le elimină pe toate. În aceste condiţii, grădinarul se bazează pe principiul că plantele hrănite suficient de un pământ de calitate şi bogat în nutrienţi se pot apăra mai bine – fiind mai puternice – faţă de paraziţii şi insectele distrugătoare fără ajutorul pesticidelor de sinteză. Îngrăşămintele verzi şi prepararea insecticidelor naturale constituie în acest sens un aliat pentru a avea o grădină frumoasă, biologică.
Compostul şi îngrăşămintele naturale
Dacă doriţi să vă lansaţi în grădinăritul ecologic, trebuie să ştiţi că obţinerea unor plante frumoase este condiţionată de calitatea şi capacitatea solului de a le furniza acestora nutrienţii necesari.
În primul rând, trebuie să pregătiţi pământul, fertilizându-l. Trebuie să hrăniţi solul cu compost de mai multe ori pe an, pentru a produce humus, şi cu îngrăşăminte verzi (trifoi, lupin, spanac). Compostul poate fi obţinut din deşeuri vegetale (rămurele, frunze moarte, ierburi) şi resturi din bucătărie, precum coaja fructelor şi a legumelor, coji de ou zdrobite, frunze şi fructe sau legume uscate, ori resturi menajere (pliculeţele de ceai folosite, cantităţi mici de hârtie ruptă, păr de animale). Acest amestec poate fi depus în grămadă într-un colţ nefolosit al grădinii. Va trebui să-l udaţi şi să-l aeraţi regulat pentru a-l face omogen şi suplu. După câteva luni, compostul este gata să fie împrăştiat pe pământ. Humusul permite protejarea solului şi îl hrăneşte datorită rădăcinilor şi microorganismelor care se formează.
Insecticide biologice
În paralel cu producţia de bacterii bune, alte animale parazite se dezvoltă în grădină. Spre deosebire de pesticidele chimice, insecticidele naturale nu ucid decât insectele dăunătoare. În ceea ce priveşte ierbicidele, trebuie să ştiţi că una dintre regulile de bază ale unei grădini ecologice este să lăsaţi cât mai mult spaţiu posibil acţiunii naturii. Din acest motiv, grădina dumneavoastră ar putea adăposti ierburi rele sau insecte a căror răspândire trebuie stăpânită pentru a nu vă distruge culturile de legume. Echilibrul şi stăpânirea sunt aşadar esenţiale. Fiecărui tip de parazit îi corespunde un insecticid bio bine determinat. Săpunul negru lichid poate lupta împotriva păduchilor de copaci, în timp ce un preparat bacterian pe bază de bacil Thuringe elimină căpuşele. Puteţi „păcăli“ melcii punând seara resturi de foi de salată în jurul plantelor.
Alternative pentru pesticide
Majoritatea pesticidelor biologice sunt fabricate pe bază de plante medicinale deloc toxice pentru om, spre deosebire de pesticidele chimice care lasă urme de reziduuri nocive pe plantele şi legumele culese.
Ca alternative la pesticide, puteţi aduna cu mâna ierburile şi insectele dăunătoare de pe plante sau puteţi folosi capcane cu bere pentru a captura anumite insecte. Altă variantă este să acoperiţi plantele noaptea pentru a le apăra de insectele care le fac rău.
Încurajaţi apariţia duşmanilor naturali ai insectelor dăunătoare: insecte precum buburuzele sunt foarte folositoare în grădină. Puteţi atrage buburuzele plantând câteva urzici în grădină sau lăsând câteva rămăşite de plante, ca ele să poată hiberna printre acestea. În plus, puteţi planta garofiţe, al căror parfum respinge puricii, iar rădăcinile lor fabrică o substanţă ce îndepărtează dăunătorii.
