Plantele de primăvară se pot cultiva atât în ghivece şi jardiniere, cât şi în grădina din faţa locuinţei.
Stânjenelul este originar din Europa şi Asia. Este potrivit şi pentru cultivarea în ghivece sau în jardinierele de pe pervaz. Florile au forma unei cupe, cu petale ascuţite sau rotunjite, în nuanţe diverse: roşu, galben, alb, bicolore, cu puncte şi striaţii. Unele înfloresc primăvara, altele toamna. Pentru cultivarea în ghiveci, folosiţi un compost format din pământ fertil, frunze putrezite şi nisip. Bulbii trebuie îngropaţi la o adâncime de opt centimetri. Cei care înfloresc primăvara se plantează la începutul toamnei, iar cei care înfloresc toamna, în luna august.
Înmulţirea se face prin transplantarea bulbilor care cresc la baza celor principali.
Păstraţi bulbii într-un loc uscat, iar dacă rămân în pământ, udaţi-i cu prudenţă şi asiguraţi-le un drenaj perfect, pentru că altfel ar putea să putrezească.
Specii şi varietăţi
Crocus chrysanthus, originară din Grecia şi Turcia, este ideală pentru ghivece. Culoarea florilor variază de la galben-palid până la galben-portocaliu. Crocus flavus este o specie robustă, cu flori galben-portocalii. Crocus sieberi înfloreşte la sfârşitul iernii sau începutul primăverii. Crocus speciosus, originară din Europa de Sud-Est şi din Asia, înfloreşte toamna şi are flori de culoare albastru-violet.
Ghiocelul
Când vedem prima oară ca-petele mici şi albe ale ghioceilor ieşind din zăpadă, ştim că este semn că iarna e pe sfârşit. Aceste flori cu aspect atât de fragil sunt, de fapt, foarte rezistente şi, cu cât este vremea mai rece, cu atât durează mai mult, unele înflorind chiar în martie.
Descriere
Ghioceii sunt plante cu bulbi, originari din Europa şi Asia. Au două-trei frunze lungi şi subţiri, de culoare verde închis. Florile sunt albe şi apar la fiecare bulb, mai ales primăvara devreme, dar uneori şi pe la mijlocul sau sfârşitul iernii, ceea ce face ca ghioceii să fie primele plante cu bulb care înfloresc. În unele zone, pot înflori chiar toamna târziu. Cele trei petale franjurate cu margini verzi, din interiorul florii, formează un fel de tub şi se intercalează cu cele trei petale albe, mari.
Îngrijire şi cultivare
Ghioceii arată cel mai bine şi se dezvoltă la fel de bine în condiţii naturale, în zone puţin umbrite. Ei pot fi plantaţi fie la întâmplare, fie după un model şerpuit, în borduri sau straturi de flori, sub arbuşti, la marginea pădurilor sau prin iarbă, sub copacii din grădină. Chiar şi cei de la oraş se pot bucura de ghiocei, pentru că ei pot fi cultivaţi cu succes şi în ghivece.
Bulbii trebuie plantaţi la 8-10 cm adâncime, toamna devreme, în pământ fertil. Alegeţi un loc însorit sau parţial umbrit. Ghioceii arată cel mai bine în grădinile cu rocărie, ca plante de bordură sau plantaţi pe gazon. Ei pot fi lăsaţi în acelaşi loc mulţi ani, dar, dacă doriţi să îi mutaţi sau să îi înmulţiţi, trebuie scoşi din pământ imediat ce s-au ofilit florile.
Ca la majoritatea plantelor cu bulbi, ghioceii au nevoie de un sol uşor drenabil, dar care să nu fie lăsat să se usuce vara. Solul ideal trebuie să reproducă toate condiţiile naturale, unde ghiocelul creşte de obicei, să fie bogat în humus şi să reţină relativ uşor umezeala. Când pregătiţi locul în care urmează să îi plantaţi, adăugaţi şi multă materie organică pe post de îngrăşământ.
Ghiocelul nu se prinde bine când e plantat cu bulbul uscat, adică fără frunze. Serele specializate plantează grupuri de ghiocei cu frunze şi tot aşa ar trebui să îi şi comercializeze. Atunci când cumpăraţi bulbi, verificaţi pe eticheta produsului de câtă vreme au stat în condiţiile uscate din magazin şi fără umiditate, pentru a fi siguri că nu s-au înmuiat sau ofilit. Când plantaţi câte un bulb, adăugaţi şi nisip pentru a îmbunătăţi drenajul şi nu uitaţi să scrieţi specia de ghiocel pe o etichetă, mai ales dacă este o varietate deosebită. Acest truc vă ajută să identificaţi mai uşor locul în care aţi plantat ghioceii atunci când aceştia intră în stadiul de repaus.
Odată ce s-au prins bine în locul în care i-aţi plantat, colonia dumneavoastră de ghiocei se va mări de la an la an. Cel mai bine este să divizaţi grupurile la fiecare trei ani, mai ales atunci când cultivaţi anumite varietăţi, pentru a evita înghesuirea lor. Grupurile de ghiocei care se ivesc ici-colo în grădină sunt, de asemenea, o privelişte deosebit de frumoasă.
Pentru transplantarea ghioceilor în alte părţi ale grădinii, scoateţi-i din pământ cât sunt verzi şi au frunze, după ce au înflorit şi într-o perioadă în care pământul este umed. Divizaţi cu grijă grupurile de bulbi cu mâna şi aveţi mare grijă să nu distrugeţi rădăcinile. Cel mai bine este să plantaţi bulbii individual, la 2,5-3 cm distanţă între ei. Totuşi, bulbii mai mici pot fi replantaţi în grupuri.
Când cultivaţi ghioceii în ghivece, transplantaţi-i în iulie sau august, când plantele sunt în perioada de repaus, şi folosiţi compost proaspăt. Nu folosiţi fertilizatoare puternice sau com-post cu adaos de bălegar – este de preferat unul de frunze, ca în mediul natural în care cresc ghioceii.
Boli şi dăunători
Transplantarea bulbilor la fiecare trei ani ajută la prevenirea bolilor. Pătarea frunzelor este o boală care poate interveni când iernile sunt blânde şi perioadele de îngheţ alternează cu cele ploioase, primăvăratice. De asemenea, ea mai poate fi răspândită prin unelte. Simptomele se prezintă sub forma frunzelor mici, acoperite cu o pudră gri, asemănătoare mucegaiului, care în scurt timp se transformă în pete maronii. Dacă este observat imediat, bulbul afectat trebuie dezgropat şi distrus. Infecţiile uşoare pot fi tratate cu un fungicid uşor. Pentru prevenire, răriţi grupurile de ghiocei şi lăsaţi să circule mai bine aerul.
Viermele de bulb poate lăsa ouă în găurile pe care le sapă în acesta, iar larvele rezultate fac tunele prin bulb, distrugându-l. Simptomele iau forma frunzelor subţiri, galbene şi distorsionate care apar primăvara, iar bulbii respectivi nu vor înflori. Infestarea poate fi prevenită prin greblarea pământului imediat ce foliajul se usucă şi adăugând un insecticid general. Plantele aflate în soare sunt cele mai afectate.
Molia depune până la 700 de ouă şi îşi face cuib în pământ, de unde atacă bulbul. Aceşti dăunători sunt atraşi de zonele cu iarbă, aşa că o cultivare regulată va preveni atacurile. De asemenea, un insecticid general folosit pe pământ (în jurul plantei, toamna) va omorî larva.
Soiuri recomandate
Pentru ochiul nespecialiştilor, toţi ghioceii arată la fel. Totuşi, există mai mult de 100 de specii şi varietăţi. La o privire mai atentă, observăm diferenţele subtile, caracteristici care sunt fascinante pentru galantofili, grădinari pasionaţi în mod special de ghiocei. Deosebirile apar la bordura verde de pe petalele din interior, la textura şi culoarea frunzelor.
Ing. horticol Luminiţa Muşetescu
