Numărul impresionant al bisericilor din Bucovina, România, cu interesantele fresce interioare şi exterioare, a fost păstrat încă din timpurile medievale. Datorită unicităţii şi valorii lor artistice, acestea au fost adăugate la Lista cu Moşteniri Culturale Internaţionale a UNESCO, în 1993. Într-adevăr, nu există alt loc pe pământ în care să se afle un astfel de grup de biserici, cu o aşa de înaltă calitate a frescelor exterioare.
În majoritatea cazurilor, bisericile au fost întemeiate ca loc al familiilor nobile pentru îngropare. Urmând programul iconografic canonic, fiecare pictor a interpretat scenele în feluri uşor diferite. Folosind culori precum albastrul de Voroneţ, roşul de Humor sau verdele de Arbore, pictorii (majoritatea necunoscuţi) au descris poveştile biblice ale pământului şi ale raiului, scene din viaţa Sfintei Fecioare şi a lui Iisus Hristos, povestiri despre începuturile omenirii şi viaţa după moarte. Prima dată, scenele au fost pictate pe pereţii interiori, apoi extinse către pereţii exteriori. Motivele pentru astfel de scene vaste erau atât religioase, cât şi didactice: pentru a promova ortodoxismul şi pentru a educa oamenii de rând.
Mănăstirea Voroneţ
Biserica Sfântul Gheorghe a Mănăstirii Voroneţ este, probabil, cea mai cunoscută din România atât pentru frescele ei exterioare, cu o luminozitate şi culori foarte intense, cât şi pentru sutele de figuri bine păstrate pe proaspăta zugrăveală de azur. Biserica Voroneţului, pe care Ştefan cel Mare a construit-o, include altarul, naosul cu cele două turnuri şi pronaosul. Mănăstirea se află pe malul unui râu, la capătul unui sat mare cu acelaşi nume, aproape de oraşul Gura Humorului. Vârsta aşezământului monahal nu este cunoscută. Legenda ne povesteşte că Ştefan cel Mare, într-un moment dificil, într-un război cu turcii, a venit la Sihastrul Daniel, la schitul său în Voroneţ, şi a cerut sfatul acestuia. Câştigând bătălia împotriva turcilor, voevodul şi-a păstrat promisiunea către călugar şi a construit o nouă biserică dedicată Sfântului Gheorghe, Purtătorul de biruinţă. Acesta este locaşul actual, construit pe aşezământul vechii biserici de lemn, ale cărei rămăşiţe nu se ştie de când datează. Cercetătorul George Balş a scris în 1920 că biserica aceasta, la fel ca şi cele construite în secolul următor, sunt „biserici bizantine construite cu mâini gotice“. Structura şi soluţiile de interior în ceea ce priveşte spaţiul au făcut trimitere la tradiţia bizantină şi a slavilor de sud.
Deşi considerat multă vreme doar o figură de legendă, existenţa pustnicului Daniil nu mai este astăzi pusă la îndoială. Nu departe de Mănăstirea Putna se află chilia pe care, spune tradiţia,
şi-ar fi cioplit-o cu dalta în piatră dură sihastrul Daniil.
Îl regăsim pe pustnic pe faţada construcţiei adăugate la 1547, pe timpul lui Iliaş, fiul lui Petru Rareş, de către Mitropolitul Grigorie Roşca.
Mănăstirea Putna
Impozanta Mănăstire Putna este situată lângă râul Putna, împrejmuită de dealuri împădurite şi de privelişti sălbatice. Ştefan cel Mare a dorit ca mănăstirea să fie locul său de înmormântare, între anii 1466 şi 1469, iar biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“ a fost sfinţită un an mai târziu. Muzeul mănăstirii cuprinde o colecţie importantă de obiecte de artă medievale, mai ales din timpul lui Ştefan cel Mare şi al succesorilor săi imediaţi. Aici se află faimosul Tetraevanghel de la Humor, cu portretul domnitorului.
Primul egumen a fost Arhimandritul Iosif de la Mănăstirea Neamţ, primul centru monahal important din Moldova. Acesta a fost însoţit de caligrafi, care au fost primii dascăli ai noii şcoli, a urmat exemplul celei din Neamţ. A început ca şcoală de retorică, logică şi gramatică pentru viitorii cronicari sau personal cleric, dar curând Putna a devenit unul dintre cele mai importante centre culturale ale ţinutului.
Deşi biserica actuală urmează planul edificiului unei biserici moldoveneşti tipice din secolele XV – XVI, ea are multe particularităţi arhitecturale şi decorative care sunt tipice bisericilor din secolul al XVII-lea.
Turla diferă de cele tradiţionale, având două etaje. În partea inferioară octagonală, se află câte o ferestruică pe fiecare latură cu câte un pilastru în stil baroc răsucit între ele. În partea superioară şi mai îngustă, se află cele patru ferestre obişnuite. În biserică se poate intra prin două uşi laterale. Două bolţi în cruce cuprind exonartexul, care este o cameră nepictată, plină de lumină datorită celor cinci ferestre mari.
Adevărat loc de pelerinaj, Putna se constituie într-un centru spiritual şi cultural de importanţă universală, a cărui valoare a fost recunoscută atât de cercetători, cât şi de vizitatorii care i-au trecut pragul.
Mănăstirea Humor
Mănăstirea Humorului este situată mai sus, pe râul Humorului, aproape de oraşul Gura Humorului, împrejmuită de dealuri împădurite. În jur, pe valea râului, s-a format şi satul ce dă numele mănăstirii. Ruinele primei biserici a Mănăstirii Humorului sau Humor, cum era cunoscută pe atunci, se află cinci sute de metri mai departe.
Un document menţionat de Alexandru cel Bun certifica faptul că judecătorul Oana a construit o mănăstire în Humor. Judecătorul Oana a fost un boier bogat ce a avut, de asemenea, case şi o biserică de piatră în Tulova. Ruinele arată o mică biserică monahală cu trei turnuri şi, posibil, o construcţie deasupra naosului, aşa cum indică pilaştrii masivi ce o susţin în colţurile camerei.
Pronaosul a fost adăugat construcţiei ceva mai târziu. Biserica a fost construită din blocuri masive de piatră, decorate în exterior cu discuri emailate din ceramică şi pictate în interior, aşa cum dovedesc fragmentele de pictură găsite în timpul săpăturilor arheologice.
În secolul al XV-lea, Humor a fost printre cele mai cunoscute mănăstiri din judeţ. Biserica de la Humor şi, în special, pictura sa sunt subordonate ideii teologice de mântuire a omului, care, aflat sub copleşitoarea impresie produsă de contemplarea frescelor care înfăţişează scene din istoria mântuirii, se simte atras de realizarea idealului desăvârşirii creştine, ce prilejuieşte întâlnirea şi conlucrarea dintre divin şi uman spre salvarea fiinţei umane.
Informaţii turistice
Voroneţul este situat la patru kilometri de Gura Humorului, la 47 km de mers cu trenul din Suceava şi 32 km din Câmpulung Moldovenesc, în timp ce pe şosea distanţa pe E 58 este 36 km atât de Suceva, cât şi de Câmpulung Moldovenesc.
Putna se află în valea râului Putna, la 22 km nord-vest de Rădăuţi, pe drumul DN 2H, unde puteţi găsi cazare şi afla informaţii despre călătorie. Oraşul este situat la 37 km, în direcţia nord-vest, de Suceava, urmând drumul E 85 pentru 22 km şi apoi luând-o la stânga, pe DN2 H, pentru alţi 15 km, pe câmpia dintre Suceava şi râul Suceviţa. Suceava are un aeroport cu zboruri spre Bucureşti şi spre destinaţii din afara ţării.
Humor este situat la şase kilometri nord de Gura Humorului, pe DJ 177, unde puteţi găsi cazare şi informaţii de călătorie. Gura Humorului se află ca distanţă pe calea ferată la 47 km de Suceava şi 32 km de Câmpulung Moldovenesc. Oraşul are un aeroport cu zboruri spre Bucureşti şi străinătate.
