Buldogul spaniol este cunoscut şi sub numele de Alano Spaniol. Este un câine viguros şi mare de statură, originar din Molossia, conform www.zooland.ro. Are un aspect general primitiv şi de aceea fiziologii consideră că este un câine bun pentru curse, putând alerga cu viteză mare pentru perioade îndelungate.
Cu o structură bine proporţionată, cavitatea toracică este arcuită, nu cilindrică, pieptul ajungând până la jumătatea picioarelor, fiind mare şi puternic. Picioarele din faţă sunt mai puternice decât cele din spate şi foarte drepte, indiferent de unde sunt văzute, din faţă sau din lateral. Labele sunt, de obicei, mult mai mari decât ale altor câini de aceeaşi mărime şi greutate. Picioarele din spate au glezne foarte bine dezvoltate şi puternice. Coada este uşor arcuită în sus şi nu trebuie niciodată tăiată, deoarece serveşte ca un fel de cârmă în cursele rapide sau atunci când vânează ori când sunt folosiţi ca şi câini de cireadă. Gâtul este puternic, solid şi lat, având două bărbii ce nu ar trebui niciodată să fie prea lăsate.
Fizionomia este foarte serioasă, părând chiar pătrăţoasă. Botul este lat şi reprezintă aproximativ 35% din lungimea totală a capului. Nasul este mare, lat şi negru, cu nări deschise. Urechile sunt, în general, scurte, uşor rotunjite la vârfuri. Pot fi şi de mărime medie şi uşor căzute peste faţă. Buldogul spaniol are labe foarte puternice. Dinţii sunt laţi, bine delimitaţi, având o muşcătură foarte puternică. Atunci când merge, câinele din această rasă are alura unei pantere, deoarece una dintre carcteristicile sale este faptul că merge cu capul aplecat, balansându-şi uşor corpul, lucru ce îi face umerii mai vizibili şi proeminenţi, asemenea panterelor. Este neobosit şi poate menţine un trap constant, graţios şi agil pentru mult timp. Atunci când galopează, sunt rapizi şi flexibili, încordându-şi corpul la fiecare pas. Depăşesc obstacolele cu o agilitate impresionantă, arătând de parcă nu ar obosi niciodată. Culoarea blănii include galbenul şi griul închis, nuanţe de bej şi roşu (în tonuri mai închise sau mai deschise), cu sau fără pete pe corp sau în jurul ochilor. Petele albe sunt permise, dar numai pe bot, gât sau piept, în partea inferioară a picioarelor ori în vârful cozii; albul nu ar trebui niciodată să predomine pe corpul acestei rase.
Sănătate şi îngrijire
Această rasă nu a fost niciodată crescută pentru frumuseţea ei. Este un câine rustic care a fost folosit pentru muncă, în condiţii grele în care numai cei puternici pot supravieţui. Acesta poate fi motivul pentru care Buldogul spaniol este o rasă foarte rezistentă, sănătoasă, care nu este predispusă la vreo boală anume. Atunci când se îmbolnăvesc sau sunt răniţi, procesul de recuperare este foarte rapid. Alături de Cane corso, este printre puţinii câini molosseri care nu sforăie sau salivează abundent.
Este o rasă potrivită pentru a fi ţinută într-o curte şi doarme foarte bine în aer liber, putând suporta fără probleme atât temperaturi ridicate, cât şi scăzute, uscăciunea şi umiditatea. De aceea, se adaptează la orice fel de climat fără probleme.
Dacă nu sunt folosiţi ca şi câini de muncă, ci ca animale de companie, este nevoie de foarte mult exerciţiu fizic zilnic. Cel puţin trei plimbări pe zi, dintre care una ceva mai lungă, într-un spaţiu deschis în care să poată alerga, sunt ideale.
Rasa Buldog spaniol are părul scurt şi de aceea nu necesită o îngrijire deosebită. O periere ocazională cu o perie din păr natural îl va ajuta să scape de părul mort din blană. Este bine să-i faceţi baie numai dacă este necesar, pentru că îi îndepărtează stratul natural de grăsime din piele. Această rasă năpârleşte moderat.
Istoricul rasei
Buldogul spaniol este o rasă foarte veche. Există mai multe teorii referitoare la originea sa. Acest câine nu îşi are originea în nici o rasă cunoscută astăzi; a fost însă strămoşul multor rase molossere foarte populare astăzi, precum Marele Danez sau Dogul de Bordeaux. Se presupune că aceşti câini trăiesc în Spania de mai bine de 1.500 de ani. În trecut, erau folosiţi pentru a mâna cirezile, pentru vânătoare, pentru luptele de tauri, pentru pază şi apărare, dar şi în război. Muşcătura rasei Alano a devenit legendară, fiind foarte eficientă nu numai pentru că îşi ţine prada cu labele, extinzând muşcătura până la molari şi strângând pentru mult timp, ci şi pentru că o eliberează doar dacă stăpânul ordonă acest lucru.
Temperament
Buldogul spaniol este foarte dominant, dar şi foarte controlabil de către stăpânul său, supunându-i-se uşor acestuia. Este foarte afectuos cu familia şi cu persoanele cunoscute. Este şi extrem de răbdător şi bun cu copiii. Aceşti câini sunt demni de încredere, stabili, foarte obedienţi şi latră foarte puţin. Sunt suspicioşi faţă de străini, atacând numai atunci când situaţia o cere. Atunci când atacă animale sălbatice, indiferent de mărimea, natura sau agresivitatea acestora, Buldogul spaniol ignoră complet orice senzaţie de teamă sau durere şi nu va renunţa până nu i se va ordona acest lucru. Acest câine se va lupta până la moarte pentru a îndeplini un ordin. Sunt neînfricaţi, loiali, devotaţi şi muncitori, echilibraţi şi stabili, încrezători în propriile puteri şi cu o mare rezistenţă la durere. Deşi sunt puternici şi protectori, nu sunt agresivi.
Aceste atribute ale rasei nu sunt foarte evidente până când câinele nu ajunge la maturitate, lucru care se întâmplă la doi ani şi jumătate. Datorită faptului că este o rasă creată pentru a munci în echipă, este foarte sociabil în prezenţa altor câini. Cu toate acestea, nu va da înapoi dacă este provocat. Ca şi celelalte rase de Mastiff, Buldogul spaniol trebuie să aibă un stăpân dominant.
Se pot căţăra în copaci cu o agilitate uimitoare şi sunt capabili să sară foarte mult din poziţie şezândă. Poate fi greu de întreţinut în spaţii închise, fiind o rasă ce preferă locurile deschise. Puii masculi din această rasă au tendinţa de a roade orice şi pot fi mai distructivi decât puii femele.
