„Cartea de la capătul lumii. Noua Caledonie: la un pas de Paradis“
de Ioan T. Morar
„Cartea de la capătul lumii. Noua Caledonie: la un pas de Paradis“, de Ioan T. Morar, reprezintă un manuscris devenit carte în România în acelaşi timp cu scrierea, în Noua Caledonie, deci este literatură în timp real.
„«Fericit cel care, ca Ulise, a călătorit în jurul pământului», spune un faimos vers. Ei bine, Ioan T. Morar a reuşit o performanţă care, la
rându-i, ar trebui să-şi găsească homerul: el a călătorit la capătul lumii! A locuit vreme de două luni într-un paradis de o paralizantă frumuseţe, «o frumuseţe care se risipeşte în gol», după cum o defineşte autorul, încercând să înţeleagă alteritatea absolută. Cartea lui Ioan T. Morar este o mărturie că trăim într-un soi de «trib planetar», în care metafora colibei băştinaşilor dotate cu antenă de satelit spune totul despre abolirea distanţelor şi a timpului. Ioan T. Morar a surprins Noua Caledonie într-un moment în care, sub presiunea vremii, se pregăteşte să sară – şi o face cu graţie de felină tropicală – din lumea arhaică în cea postmodernă. Probabil că, peste zece ani, paradisul neocaledonian va fi doar o amintire. Până atunci, să ne bucurăm alături de scriitorul care, departe de lumea dezlănţuită, a avut norocul să trăiască două luni ca-ntr-un haiku boreal despre scoici, cocotieri, infinite plaje cu nisip alb şi-o linişte de început de lume“, a spus Mircea Mihăieş.
„Cred că mi-a ieşit o carte neliniştită, o carte greu clasificabilă, deşi, pe alocuri, e apropiată de formula jurnalului de călătorie. Dar nu e un jurnal, mai precis, nu e numai un jurnal. E o transcriere a unei uimiri continue, a unei descoperiri necontenite. Apoi, e o consemnare a dialogurilor pe care le-am avut cu personaje ale locului, purtători de poveşti extraordinare. Da, a ieşit ceva, un hibrid, oricum, o carte care nu cred că seamănă cu altceva de prin literatura română. Să nu o luaţi ca pe o apreciere trufaşă. Dacă nu seamănă cu nimic, nu înseamnă că e mai bună decât tot!“, a spus Ioan T. Morar.
Ioan T. Morar (n. 1956). Este membru fondator al Academiei Caţavencu, unde lucrează şi în prezent. A realizat mai multe emisiuni de televiziune, activând, până în 1996, în grupul Divertis. Este realizator şi prezentator al emisiunii „Lumea citeşte!“ pe TVR 1 şi membru al Uniunii Scriitorilor din România. Sub semnătura Ioan Morar a publicat următoarele volume de versuri: „Vara indiană“ (1984, premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România); „Fumul şi spada“ (1989); „Şovăiala“ (2000, premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor); „Neruşinarea“ (2003). Poeziile sale au fost traduse în engleză, franceză, poloneză, spaniolă şi maghiară, în antologii şi reviste culturale.
La Editura Polirom a mai publicat romanul „Lindenfeld“ (2005; ediţia a II-a: 2006), care a fost distins cu Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi.
