Se pare ca in curând bradul de Craciun va fi nu numai un element de decor, ci si un adevarat medicament impotriva durerilor reumatice, sustin specialistii finlandezi, intr-un articol publicat de Journal of Agricultural and Food Chemistry, citat de site-ul www.meridianul.com.
Recent, specialistii finlandezi au descoperit o noua grupa de compusi antiinflamatori intr-un extract obtinut din scoarta unui tip de pin de padure folosit in special pe post de brad de Craciun. De mai mult timp, extractele din scoarta de pin sunt utilizate de medicina alternativa impotriva crizelor de tuse sau pentru vindecarea ranilor. Studiile recente au demonstrat insa ca astfel de extracte sunt eficiente si pentru tratamentul astmului bronsic, a cancerului de piele sau pentru scaderea tensiunii arteriale, in cazul hipertensiunii.
Kalevi Pihlaja, profesor de chimie la Universitatea din Turku, a studiat efectele unui extract de scoarta de pin, inalt purificat si a descoperit ca acesta are efecte antiinflamatoare. Pihlaja a descoperit ca o concentratie de 50 picograme la mililitru neutralizeaza productia de oxid nitric din organism, oxid aflat – in cantitati mari – la originea procesului inflamator de la nivelul articulatiilor. Specialistul finlandez a descoperit ca anumiti compusi fenolici ai pinului poseda aceleasi proprietati si mecanisme de actiune ca si cele ale unor medicamente antireumatice deja consacrate. Acesti compusi naturali inhiba enzima COX-2, implicata in reactia de inflamare a articulatiilor. Potrivit profesorului Kalevi, in viitor se vor putea produce medicamente antireumatice din scoarta pomilor de Craciun. In acest fel, acestia nu vor mai fi aruncati dupa sarbatori si vor putea fi folositi la fabricarea medicamentelor.
Antireumatice din ramuri de salcie
Un alt remediu natural binecunoscut pentru efectele antireumatice este coaja de pe ramurile tinere de salcie, recoltate in lunile februarie-martie, frunzele si mâtisorii. Coaja de salcie Cortex salicis este bogata in glicozide fenolice, mai ales heterozide ale saligenolului, cunoscute sub numele de salicina, responsabile de efectele antiinflamatoare ale remediului, flavone, calchone, taninuri, proantocianidoli, iar mâtisorii contin un estrogen vegetal. Efectele sunt asemanatoare cu cele ale binecunoscutei aspirine: antiinflamatoare, antipiretica, analgezica, slab antiagregant plachetara, sedativa.
Unii cercetatori sustin ca salcia ar avea si un efect protector asupra cartilajului articular. Mecanismul care sta la baza actiunii antiinflamatorii a preparatelor din salcie este acelasi cu al medicamentelor denumite antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Acestea inhiba ciclooxigenaza-2 (COX2), o enzima implicata in reactia inflamatorie. Spre deosebire de AINS, care prin actiunea lor inhibitorie asupra unei alte enzime, ciclooxigenaza-1 (COX1), pot genera aparitia ulceratiilor gastrice, extractele din coaja de salcie au o foarte slaba actiune anti COX1, ceea ce o face comparabila noilor medicamente antiinflamatoare anti COX2 selective (coxibi). Studii clinice au demonstrat eficacitatea similara a unui astfel de medicament (rofecoxib) cu cea obtinuta prin utilizarea a 240 mg extract de coaja de salcie administrat zilnic.
