Turismul din judetul Dolj a inregistrat o scadere in ultima perioada, desi exista in zona obiective turistice pe care oltenii se pare ca le-au uitat, preferând alte destinatii din tara, dar mai ales din strainatate. Dintre judetele Olteniei, Doljul este principalul furnizor de turisti pentru destinatiile de vacanta din tara si de peste hotare, dar nu si pentru cele din zona.
Chiar daca, din punct de vedere al reliefului, despre Dolj nu se poate spune ca reprezinta o zona importanta de interes turistic, punctele de atractie nu lipsesc din judet. Numai ca doljenii au fost luati cu asalt de ofertele variate ale agentiilor de turism care promit „petreceri de neuitat“ in strainatate. Asa se face ca doljenii nu se mai arata interesati de povestile pe care aceste puncte de atractie din judet (cele care sunt) le ascund in zidurile vechi de sute de ani. Iata povestile câtorva dintre manastirile din judet, unele dintre ele recunoscute drept monumente istorice.
Manastirea Cârcea
Traditia populara spune ca aici, cu secole in urma, a fost un asezamânt monahal pentru calugari. Exista chiar o cruce mare din piatra cu inscriptii chirilice, la 15 metri de altarul actualei biserici. Batrânii satului spun ca, pe vremuri, luau apa din „fântâna calugarilor“, iar la 500 de metri sud-est de manastire este un deal numit „La calugari“, unde acum este un cimitir si o mica biserica.
Manastirea Jitianu
Potrivit traditiei, prima biserica a fost cladita de Mircea cel Batrân, in amintirea celor cazuti in luptele de la Rovine. De-a lungul veacurilor, asezamântul a fost restaurat de mai multe ori. La intrare, lânga livada, este protejata si ingrijita plantatia de duzi a lui Alexandru Ioan Cuza, declarata monument istoric.
Manastirea Sf. Nicolae
Manastirea Sf. Nicolae din Sadova a fost, la inceput, o biserica din lemn a boierilor Craiovesti, construita in jurul anilor 1520.
Constructia la actuala biserica, ridicata de domnitorul Matei Basarab, din zid gros de caramida, a inceput in 1632 si a fost terminata pe 26 august 1633. Legenda spune ca Matei Basarab s-a luptat cu turcii la Schela Ciobanului. Pierzând de doua ori si ajungând cu armatele la Sadova, a gasit biserica din lemn si s-a rugat la icoana Sfântului Nicolae promitând ca, in cazul obtinerii victoriei, va ridica, drept recunostinta, o mare biserica din caramida.
Manastirea Popânzalesti (Dragotesti)
Prima constructie dateaza din 1678 si a fost ctitorita de logofatul Ioan Hamza si de fiii sai, la hotarul Vârtopului. Nu se stie exact cât a durat biserica lui Ioan Hamza, dar, in 1799, arhimandritul Metodie a construit alt lacas, tot din lemn, acoperit cu sindrila si care a rezistat pâna in 1853. In acel an, ieromonahul Lavrentie a construit un nou lacas.
Biserica detinea o suprafata de câteva sute de hectare de padure, teren arabil si doua corpuri de casa in Craiova. Ieromonahul a vândut casele si a cumparat caramizi pentru constructia noii biserici, care a fost terminata pe 20 iulie 1853.
Manastirea Maglavit
Loc de rugaciune fara o vechime istorica, zidirea bisericii de la Maglavit a inceput in anul 1935, prin osârdia credinciosilor din sat, dar a ramas neterminata. In anul 1990 s-au reluat lucrarile la biserica si a inceput si constructia de chilii.
Manastirea Bucovatul Vechi
Manastirea Bucovatul Vechi este cea mai veche constructie din zona Craiovei care s-a pastrat, atestata ca atare.
Data construirii este indicata diferit in mai multe izvoare. Pisania indica data de 3 decembrie 1572. O veche catagrafiere sustine ca manastirea ar fi fost zidita in 1483 (dupa Bogdan Petriceicu Hasdeu si Nicolae Iorga).
Din punct de vedere arhitectonic, biserica este realizata in stil muntenesc (sau valah; acest stil se caracterizeaza prin sinteza dintre elementele populare autohtone si cele bizantine).
