Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, Anca Anuța, a făcut publică sinteza activității pe 2019 a parchetelor din județ. Pachetul din Caracal, care a deschis dosarul de lipsire de liberate în urma apelului Alexandrei Măceșanu al 112, ulterior făcând obiectului unui control al Inspecției Judeciaire, a stat cel mai bine la resursa umană, schema fiind completă 100% în 2019.
Activitatea Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal desfășurată de procurori în 2019 a fost „corespunzătoare“, a apreciat prim-procuror Anca Anuța, șefa procurorilor din Caracal, care a prezentat activitatea acestora rezultată din indicatorii calculați pe baza modelului unitar la nivel de țară.
Conform bilanțului, Încărcătura de dosare penale de soluționat per procuror a fost în 2019 de 1.160,83 (față de 1.100,83 cu un an înainte), fiind soluționate 499,17 dosare (comparativ cu 509,67 în 2018). Operativitatea în soluționarea dosarelor penale (obținută prin raportarea dosarelor soluționate în perioada supusă analizei la numărul dosarelor înregistrate în aceeași perioadă) a fost însă de 46,63%.
118 plângeri de rezolvat, rezolvate 110, 7 trimise altor organe, una nesoluționată.
La parchetul din Caracal s-au înregistrat 1.515 pângeri (față de 657 în 2018), fiind soluționate 1.417, 64 fiind trimise altor organe, iar 34 rămânând nesoluționate. Plângerile împotriva actelor și măsurilor de urmărire penală au fost rezolvate astfel: 118 plângeri de rezolvat, rezolvate 110, 7 trimise altor organe, una nesoluționată.
Din totalul cauzelor soluționate în 2019, din cele 2.995 au fost soluționate în 6 luni de la sesizare 1.499, 599 între 6 luni și 1 an, 795 în peste un an de la sesizare și 102 după îndeplinirea termenului de prescripție. Raportul nu detaliază însă, pe parchetele locale, și câte rechizitorii a întocmit fiecare procuror. Un singur aspect este considerat, însă, negativ în activitatea parchetului din caracal, anume acela că procurorul Cristian Popescu (procuror de caz în dosarul de lipsire de liberatate întocmit după apelul Alexandrei Măceșanu la 112) este cercetat disciplinar de către Inspecția Judiciară.
Inspecția Judiciară, care după izbucnirea scandalului celor două crime de la Caracal a desfășurat un amplu control la parchetul local de aici, constata însă că procurorii din Caracal se feresc de rechizitorii.
În sinteza raportului dată publicității se menționau drept principale deficiențe:
- a. preluarea în perioada de referință a unei cutume deficitare și neconforme regulamentelor și ordinelor procurorului general al PÎCCJ, cutume acceptate și de parchetul ierarhic superior privind modalitatea de desfășurare a activității la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal;
- b. lipsa unei evidențe a diseminării normelor infralegale care guvernează activitatea Ministerului public;
- c. preluarea într-o pondere semnificativă , cu justificarea menținerii unui climat amiabil în rândul colectivului, de către prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, a atribuțiilor aferente funcției de execuție, cu consecința diminuării timpului necesar exercitării funcției de conducere, cu efecte asupra calității actului de justiție înfăptuit de unitatea de parchet;
- d. lipsa de implicare a procurorilor în efectuarea cercetării penale și adoptarea unei soluții legale și temeinice;
- e. lipsa de asumare a responsabilității în ceea ce privește emiterea de rechizitorii, soluțiile de renunțare la urmărire penală depășind în anul 2018 numeric soluțiile de clasare;
- f. lipsa de asumare a responsabilității de către procurori în individualizarea legală și temeinică a măsurilor preventive cerute instanței de judecată;
- g. urmărirea unui singur indicator, respectiv cel cantitativ în soluționarea cauzelor, cu ignorarea calității urmăririi penale, având în vedere indicii statistici vizați de Ministerul Public.
Prim-procurorul Anca Anuța a vorbit despre infirmarea în parte a concluziilor raportului Inspecției Judiciare
Prim-procurorul Anca Anuța a vorbit însă, în cadrul evenimentului de prezentare a rezultatelor activității pe 2019, despre infirmarea în parte a concluziilor raportului Inspecției Judiciare, fără să precizeze despre ce anume este vorba, și despre o prezentare cu rea-intenție de către o parte a mass-media a datelor cuprinse în raportul Inspecției Judiciare.
„Raportat la analiza făcută, și pe care v-am prezentat-o, activitatea este una corespunzătoare (n.r. – la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal). Și volumul, dacă vă uitați la încărcătură, e… Ei stau cel mai bine raportat la resursa umană.
(…) Nu este nicio problemă faptul că o soluție este infirmată (n.r. – cu privire la cele cinci soluții de netrimitere în judecată întocmite de procurorii din Caracal și infirmate de superiori), este o instituție prevăzută de codul de procedură penală. Singura problemă care se pune, ca la final soluția adoptată să fie o soluție inversă și care să fie imputabilă procurorului care a emis-o. Acolo discutăm de disfuncții, acele soluții au fost într-adevăr desființate. Niciunul dintre dosarele infirmate nu a fost soluționat, ca urmare a infirmării, și, vă spuneam, și acea soluție ulterior trebuie apreciat dacă este imputabilă sau nu procurorului.
Cele cinci despre care am discutat, decât trei am preluat, două au fost trimise la instanță în vederea confirmării redeschiderii urmăririi penale. Celelalte două le-am preluat noi, sunt la PT Olt în lucru, nu a fost nevoie de confirmarea redeschiderii dispusă de procurorul general pentru că sunt niște norme de procedură care arată situațiile în care este nevoie de o confirmare de redeschidere, respectiv când plângerea a fost comunicată părții“, a declarat Anuța.
Nici procentul trimiterilor în judecată, criticat de Inspecția Judiciară, nu ar fi îngrijorător.
„De regulă, procentul trimiterilor în judecată nu înseamnă că toate dosarele pe care noi le instrumentăm trebuie să se finalizeze cu trimitere în judecată, că ar înseamna că dacă procentul este de peste 50% suntem o țară de infractori. Regula este, din întreaga mea activitate, și nu numai la noi în Olt, la nivel de țară, din activitatea parchetelor de pe lângă judecătorii procentul de trimitere în judecată din total cauzelor soluționate se situează undeva în jur de 7-8%, cel mult 9%. N-am văzut niciunde mai mult la vreo unitate locală de parchet. Cam asta este media. Iar ei erau în acei parametri“, a mai spus Anuța.
