0.6 C
Craiova
sâmbătă, 29 februarie, 2020
Acasă Local Gorj Petiţie pentru salvarea Defilului Jiului

Petiţie pentru salvarea Defilului Jiului

-

Organizaţiile de mediu încearcă să salveze Parcul Naţional „Defileul Jiului”, prin lansarea unei petiţii, care să blocheze punerea în funcţiune a celor două microhidrocentrale, de la Dumitra şi de la Bumbeşti Jiu.  Călin Dejeu, unul din iniţiatorii demersului, doreşte să strângă un total de 30.000 de semnături. Până în prezent au fost strânse 26.384 de semnături la adresa web: https://campaniamea.de-clic.ro/petitions/opriti-distrugerea-defileului-jiului?bucket&source=facebook-share-button&time=1496733273. Petiţia intitulată „Opriți distrugerea Defileului Jiului!”va fi trimisă către: Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Garda Națională de Mediu, ministrul mediului, Guvernul României, CSAT, CSM, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii a Senatului

Susţin că vor dispărea 33 de kilometri de curs de râu

Potrivit iniţiatorului campaniei, după ce vor fi puse în funcţiune cele două hidrocentrale, un total de 33 de kilometri de curs de râu vor dispărea. Jiul, pe toată lungimea din defileu, va deveni o amintire. „Acesta va fi înlocuit cu un firicel jalnic de apă, pierdut printre pietre. În 2016, după 4 ani de sistare, au fost reluate “lucrările” la cel mai devastator pentru natură proiect implementat în țară în ultimii 27 de ani. Defileul Jiului este protejat de lege, fiind declarat şi parc naţional şi sit Natura 2000. Proiectul sinistru presupune ghilotinarea cursului Jiului printr-un baraj la Livezeni, de unde apa este deviată prin tunel până la ieşirea din defileu. Mai mult, la treimea defileului fac alt baraj, care să stoarcă şi să trimită spre aducţiune şi puţina apă adunată pe prima treime a defileului. Şi râul Bratcu, o perlă ascunsă a parcului, va fi deviat. Pârâul Dumitra, care încă adăposteşte specii protejate de peşti, va fi și deviat şi regularizat până la distrugerea completă a cursului inferior. Prin urmare, reţeaua hidrografică a parcului naţional va fi nimicită. Se adaugă defrişări, drumuri industriale, un alt pod, şantiere, utilaje care poluează şi tulbură ani în şir liniştea naturii, ferestre de atac… Întrucât, din 16.01.2016, distrugerea apelor, a fondului piscicol și forestier, reprezintă amenințări la adresa securității naționale, iar instituțiile sesizate refuză să aplice legea, este necesară intervenția CSAT pentru stoparea lucrărilor ilegale din Defileul Jiului. Denunțul cu privire la infracțiunile din Defileul Jiului a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București cu nr. 2769/VIII/1/2015 în 17.11.2015. De atunci, nu doar că nu a fost nimeni tras la raspundere, dar activitatea infracțională în curs a continuat și s-a amplificat fără ca procurorii să intervină. În aceste circumstanțe, extrem de grave, solicităm o anchetă a CSM. Solicităm Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii a Senatului să ancheteze acest caz”, potrivit lui Călin Dejeu. Potrivit coordonatorului campaniei, în Parcul Naţional „Defileul Jiului” încă se mai regăsesc păduri virgine, iar acestea sunt protejate de lege. Reprezentanţii Hidroelectrica au anunţat,legat de investiţiile din Defileul Jiului, că vor fi respectate normativele în vigoare şi va fi asigurat debitul necesar pentru râul Jiu, începând din zona captării.

Arie protejată de interes naţional

Parcul Național Defileu Jiului este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național), situată în sud-vestul țării, pe teritoriile județelor Gorj și Hunedoara. În arealul parcului se află Mănăstirea Lainici, o mănăstire ortodoxă de călugări construită în anul 1817. Lăcașul de cult poartă hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. Aria protejată se află în extremitatea sudică a județului Hunedoara (pe teritoriile administrative ale orașelor Aninoasa, Petroșani și Vulcan) și cea nordică a județului Gorj (pe teritoriul orașului Bumbești-Jiu și al comunei Schela)[3] și este străbătută de drumul național DN66 care leagă municipiul Deva de orașul Filiași.Parcul Național Defileul Jiului a fost declarat arie protejată în anul 2005, prin Hotărârea de Guvern Nr. 1581 din 8 decembrie (privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 462/2001) și are o suprafață totală de 11.127 hectare. Parcul național se întinde în partea de vestică a Carpaților Meridionali, între Munții Vâlcan (grupă muntoasă a Munților Retezat-Godeanu), la vest și Munții Parâng (ce aparțin grupei muntoase Parâng-Șureanu-Lotrului), la est; de-a lungul râului Jiu, între confluența Jiului de Est cu Jiul de Vest și confluența cu valea Sadului și reprezintă o zonă montană (cu stâncării, abrupturi calcaroase, vârfuri, grohotișuri, chei, cascade, ponoare, pajiști montane și păduri), în arealul căruia sunt incluse rezervațiile naturale: Sfinxul Lainicilor (formațiune geologică megalitică de forma unui sfinx) și Stâncile Rafailă (arie protejată de interes geologic și peisagistic).

Flora și fauna din Defileul Jiului

Parcul este acoperit în proporție de peste 80% de păduri de fag și gorun, în asociere cu carpen sau frasin. Flora stratului ierbos are în componență peste 550 de specii cormofite și peste 140 de talofite (specii cu un singur tal, cu înmulțire prin spori). Fauna este bine reprezentată de mamifere, păsări, amfibieni, reptile, pești și insecte. În Parcul Naţional se regăsesc şapte specii de mamifere: ursul brun, râsul, vidra de râu, liliacul mare cu potcoavă, liliacul comun, liliacul cu urechi de șoarece și liliacul cu aripi lungi; doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă și tritonul cu creastă; patru specii de pești: mreană vânătă, zglăvoacă, dunăriță și porcușorul de vad; precum și opt specii de nevertebrate: gândacul sihastru, gândacul de apă, rădașca, croitorul mare al stejarului, croitorul cenușiu al stejarului, croitorul alpin, gândacul roșu și racul de ponoare. Alte specii semnalate: jder de copac, capra neagră, cerbul, căprioara, pisica sălbatică, şerpi, şopârle, broaşte. La nivelul ierburilor vegetează o plantă (aflată pe acceași anexă a Directivei Consiliului Europei – 92/43/CEE) din specia Tozzia carpathica, cunoscută sub denumirea populară de iarba-gâtului.

ȘTIRI VIDEO GdS

Narcis Stoian este noul șef la DSP Gorj

Narcis Stoian a fost numit director interimar al Direcției de Sănătate Publică Gorj. Acesta a înlocuit-o în funcție pe Carmen Ivanov, destituită...