Primăria Craiova propune un nou regulament pentru administrarea taxei speciale de salubrizare. Documentul nu majorează taxa, dar schimbă modul în care administrația locală va identifica persoanele obligate la plată. Noul mecanism introduce un registru fiscal al imobilelor, obligativitatea declarării nominale a utilizatorilor și CNP-urilor acestora, verificări informatizate și posibilitatea stabilirii din oficiu a obligației fiscale. În paralel, Primăria implementează un sistem informatic integrat care prevede explicit integrarea cu baza de date fiscală ProTAXI și cu sistemul GIS de urbanism.
Primăria Municipiului Craiova a pus în consultare publică un proiect de regulament privind administrarea și aplicarea taxei speciale de salubrizare. Craiovenii pot transmite observații și propuneri până la 3 octombrie 2026.
Deși municipalitatea prezintă proiectul ca pe un nou mecanism de administrare a taxei, schimbarea importantă este modul în care va fi construită și verificată baza de contribuabili.
Taxa pentru utilizatorii casnici este în 2026 de 22 de lei/persoană/lună, același nivel stabilit pentru 2025. Pentru utilizatorii noncasnici care beneficiază de serviciu fără contract, cuantumul este de 527 de lei/mc.
Fiecare imobil va avea o evidență fiscală proprie
Una dintre principalele modificări propuse este organizarea evidenței fiscale pe imobile, printr-un Registru fiscal al imobilelor.
Pentru fiecare imobil ar urma să existe o fișă unică în care să fie înscriși proprietarii și utilizatorii, istoricul acestora, declarațiile depuse și actele fiscale emise. Practic, administrația locală mută centrul de greutate al evidenței de la simpla declarație depusă de contribuabil către imobilul pentru care se datorează taxa.
Acest lucru este important mai ales în situațiile în care o locuință este închiriată, dată în comodat, este utilizată de alte persoane decât proprietarul sau numărul persoanelor care beneficiază de serviciu se modifică. Regulamentul actual prevedea deja obligația proprietarului de a declara persoanele din imobil care beneficiază de serviciul de salubrizare și obligația depunerii unei declarații rectificative atunci când numărul acestora se modifică.
Noutatea propusă este gradul de centralizare și automatizare a acestor informații.
Utilizatorii vor fi identificați prin CNP
Declarația de impunere va trebui să conțină numele, prenumele și CNP-ul fiecărei persoane care utilizează efectiv imobilul, precum și perioada în care aceasta îl utilizează. Motivația este explicită în proiect: identificarea prin CNP permite corelarea datelor cu alte evidențe. Regulamentul prevede astfel posibilitatea ca informațiile declarate pentru taxa de salubrizare să fie confruntate cu datele existente în alte structuri ale administrației.
Sistemul informatic va semnala automat problemele
Proiectul vorbește explicit despre un sistem informatic integrat care va identifica automat neconcordanțele.
Printre situațiile enumerate se află:
- imobile fără contribuabili înregistrați;
- diferențe între numărul utilizatorilor și informațiile existente în alte evidențe;
- persoane care utilizează imobile fără declararea obligației fiscale;
- sedii și puncte de lucru nedeclarate;
- situații de dublă impunere.
Sistemul nu va putea stabili singur obligația fiscală. Proiectul prevede că decizia fiscală rămâne responsabilitatea organului fiscal, iar actele vor fi validate de persoana desemnată.
Cu alte cuvinte, programul poate identifica situația care trebuie verificată, dar decizia fiscală rămâne la funcționarul competent.
Aici apare una dintre cele mai importante informații din documentele Primăriei.
Municipiul Craiova implementează proiectul „Sistem Informatic Integrat pentru Digitalizarea Proceselor în cadrul Primăriei Municipiului Craiova”, cod SMIS 322659. Contractul de finanțare a fost semnat la 31 iulie 2024, iar proiectul are o perioadă de implementare până la 30 septembrie 2027.
Documentația tehnică a proiectului precizează explicit că sistemul va avea funcționalități de interoperabilitate și că este prevăzută integrarea cu DocManager, ProTAXI, SMIS, GIS Urbanism și alte sisteme.
ProTAXI nu este o aplicație oarecare. Studiul de fezabilitate al proiectului arată că acesta reprezintă în prezent un punct central de colectare a informațiilor financiare ale Primăriei Craiova, iar baza sa de date depășește 200 GB. Documentația enumeră module pentru evidența și calculul taxelor și impozitelor persoanelor fizice și juridice, contabilitatea veniturilor, comunicarea cu contribuabilii, precum și alte componente fiscale și patrimoniale.
Ce poate însemna această integrare pentru taxa de salubrizare
Puse una lângă alta, prevederile noului regulament și documentația tehnică a sistemului informatic arată însă direcția în care merge administrația.
Regulamentul propune ca datele privind utilizatorii unui imobil să fie introduse într-o evidență fiscală structurată, iar sistemul informatic al Primăriei este proiectat să interopereze cu baza fiscală ProTAXI și cu GIS Urbanism. În plus, regulamentul prevede transmiterea periodică de informații de către mai multe structuri ale municipalității și de către operatorul serviciului de salubrizare.
Asta permite, cel puțin la nivelul mecanismului prevăzut de regulament, ca o situație fiscală să poată fi verificată pornind de la mai multe surse de date. Nu înseamnă că sistemul va stabili automat că o persoană „locuiește” într-un apartament. Înseamnă că neconcordanțele dintre datele declarate și cele disponibile administrației pot fi identificate și trimise spre verificare.
Diferența dintre beneficiari și contribuabili devine indicator de performanță
O prevedere din noul regulament atrage în mod special atenția.
Direcția Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Direcția Patrimoniu, Direcția Servicii Publice, Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor, alte structuri implicate și operatorul serviciului ar urma să transmită lunar, în format electronic structurat, informații care pot determina nașterea, modificarea sau încetarea obligației fiscale.
Mai mult, regulamentul prevede că diferența dintre numărul beneficiarilor pentru care se efectuează decontarea către operator și numărul contribuabililor înregistrați va deveni indicator de performanță, raportat trimestrial primarului. Această formulare arată că Primăria vrea să urmărească mult mai atent concordanța dintre persoanele pentru care serviciul este luat în calcul și cele aflate în evidența fiscală. Nu există însă, în documentele verificate, o cifră publicată care să arate în acest moment cât este această diferență.
Impunerea din oficiu rămâne posibilă
O altă prevedere importantă este că obligația fiscală nu depinde de depunerea declarației. Potrivit proiectului, obligația ia naștere de la momentul în care contribuabilul beneficiază de serviciul public de salubrizare. Nedepunerea declarației nu înlătură obligația de plată.
Pentru imobilele rezidențiale sau mixte unde numărul utilizatorilor nu poate fi stabilit pe baza informațiilor disponibile, proiectul prevede estimarea unui număr de trei persoane. În cazul unui imobil pentru care nu există niciun utilizator declarat, taxa poate fi stabilită din oficiu pentru cel puțin o persoană, până la declararea situației reale.
Această posibilitate nu apare însă pentru prima dată în regulamentul din 2026. Și regulamentul existent prevedea mecanisme de impunere din oficiu în anumite situații.
Amenzi de până la 3.000 de lei
Proiectul introduce sau reglementează distinct sancțiunile pentru nerespectarea obligațiilor. Pentru depunerea cu întârziere a declarației sau a declarației rectificative este prevăzută o amendă de 110-439 de lei. Pentru nedepunerea declarației, amenda este de 439-1.095 de lei. Necomunicarea modificărilor care influențează obligația fiscală poate fi sancționată cu 800-1.600 de lei.
Cea mai mare sancțiune propusă, de 1.500-3.000 de lei, vizează declararea unui număr de persoane inferior celui care utilizează efectiv imobilul, declararea unor date nereale, incomplete sau inexacte ori folosirea unor documente nereale pentru suspendarea sau încetarea obligației.
Firmele fără contract vor putea fi taxate pentru perioada anterioară
În cazul utilizatorilor noncasnici, proiectul păstrează sistemul în care serviciul este achitat prin tarif, în baza contractului cu operatorul. Dar, dacă o persoană juridică beneficiază de serviciu fără să aibă contract, regulamentul prevede că va datora taxa specială pentru întreaga perioadă în care a beneficiat de serviciu. Încheierea ulterioară a contractului nu va elimina obligația aferentă perioadei anterioare.
Suspendarea nu va mai depinde doar de declarația contribuabilului
Proiectul stabilește și situațiile în care obligația poate fi suspendată temporar sau poate fi redus numărul persoanelor luate în calcul.
Sunt prevăzute, printre altele, situații precum stabilirea domiciliului sau reședinței în alt stat, executarea unei pedepse privative de libertate, internarea pentru mai mult de 12 luni sau desfășurarea activității profesionale ori a studiilor în altă localitate sau în alt stat pentru mai mult de 12 luni. Aceste situații trebuie dovedite cu documente.
După expirarea perioadei de suspendare, proiectul prevede reactivarea din oficiu a impunerii, fără o nouă cerere din partea contribuabilului. Sistemul informatic ar urma să semnaleze expirarea perioadei și să genereze proiectele actelor fiscale, care vor fi emise după validarea de către organul fiscal.
Primăria nu schimbă acum taxa, ci modul în care o administrează
Privită în ansamblu, modificarea propusă nu este, în primul rând, una privind cuantumul taxei. Taxa pentru populație rămâne la 22 de lei pe lună în 2026. Schimbarea este în mecanismul de administrare. Actualul regulament îi obligă deja pe proprietari să declare persoanele care beneficiază de serviciul de salubrizare și să depună declarații rectificative atunci când apar modificări.
În paralel, sistemul informatic integrat al Primăriei este construit tocmai pentru interoperabilitatea dintre aplicații și prevede explicit integrarea cu ProTAXI și GIS Urbanism. Prin urmare, ce se schimbă cu adevărat nu este taxa de salubrizare, ci capacitatea administrației de a verifica cine trebuie să o plătească.
Rămâne de văzut câte neconcordanțe va identifica noul mecanism și, mai ales, cât de mare este în prezent diferența dintre numărul beneficiarilor pentru care se face decontarea serviciului și numărul contribuabililor aflați în evidența fiscală. Primăria nu a prezentat, în documentele publice analizate, această cifră.
Proiectul este în consultare publică până la 3 octombrie 2026 și poate fi consultat AICI.
