Când intrau utilajele, banda delimitatoare era îndepărtată

În ziua inaugurării lucrărilor, pe 22.05.2019, s-au pus câteva borduri pe un drum tehnologic, paralel cu drumul expres foto, Lucian Anghel
Adevărul iese la iveală. În Dolj nu au fost inaugurate lucrările la drumul expres Craiova – Piteşti, aşa cum au anunţat autorităţile pe 22 mai, ci s-au pus câteva borduri, în câmp, pe locul pe unde va trece drumul tehnologic care este paralel cu drumul expres şi pe unde vor circula utilajele care vor lucra la drumul de mare viteză. Exproprierile nu s-au efectuat pe toată lungimea tronsonului I, ci acestea „sunt pe traseul de avizare“, conform reprezentantului CNAIR. Pe site-ul Ministerului Transporturilor nu există nicio autorizaţie de construire pentru drumul expres Craiova – Piteşti.

În ziua următoare, în jurul orei 11.00, utilajele erau pe câmp şi se montaseră încă 17 borduri

Deşi drumul expres Craiova – Piteşti este aşteptat de mai bine de zece ani, autorităţile s-au grăbit să anunţe începerea lucrărilor la acel drum de pe un câmp care nu reprezintă nici începutul drumului, şi nici punctul final al acestuia, ci pe undeva la o treime din tronsonul I, într-un lan de grâu. Din decembrie, de când s-a semnat contractul cu constructorul, acesta are la dispoziţie un an pentru proiectarea drumului. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, împreună cu ministrul transporturilor, Răzvan Cuc, şi alţi membri de partid au asistat sau chiar au pus câteva borduri pe un drum, pe 22 mai, afirmând că inaugurează lucrările la drumul expres Craiova – Piteşti. În cele din urmă, adevărul a ieşit la iveală. În realitate, s-au pus trei borduri la… drumul tehnologic care va deservi constructorului să treacă pe acolo cu utilajele care vor lucra efectiv la drumul expres.

Contactat de GdS, purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Alin Şerbănescu, susţine că pe 22 mai 2019, în Dolj au fost inaugurate lucrările la drumul tehnologic, care se „croieşte“ în paralel cu drumul expres, pe care vor trece utilajele şi basculantele care vor participa la construirea drumului expres, apoi el fiind utilizat ca drum pentru situaţii de urgenţă, în caz de accidente, blocaje etc. Întrebat ce drum este acela la care politicienii au anunţat, pe 22 mai, începerea lucrărilor, Şerbănescu a recunoscut realitatea: „Este drumul tehnologic, adică acel drum situat pe lângă drumul principal şi care ne permite nouă să intrăm cu utilajele, în caz de accidente, în caz de blocaj a drumului, pentru lucrări de întreţinere“, a spus acesta, menţionând că drumul tehnologic „face parte tot din drumul expres“. Drumul tehnologic va avea aproximativ aceeaşi lungime cu drumul expres, face parte din platforma drumului expres, dar este alt drum.

Joi, în jurul orei 13.00, CNAIR a transmis un comunicat de presă prin care confirmă că lucrările continuă la… drumuri tehnologice. „Muncitorii și utilajele constructorului italian Tirrena Scavi continuă lucrările începute ieri (miercuri – n.r.) pe tronsonul 1 al Drumului Expres Craiova – Pitești. În acest moment, 15 utilaje acționează pentru decopertarea traseului și amenajarea drumurilor tehnologice destinate accesului în șantier“, se arată în comunicatul de presă transmis joi redacţiei de către CNAIR.

Organizatorii şantierului au pus o bandă de limitare. Pancarta care să anunţe ce lucrări se execută în zonă nu exista nici a doua zi de la demararea lucrărilor

Exproprierile nu sunt făcute pe tot traseul tronsonului I

Şerbănescu a recunoscut şi că exproprierile pe tronsonul I, pe care se anunţase că au început lucrările, nu sunt încă finalizate: „Exproprierile s-au făcut pe unde se lucrează, dar pe unde nu s-au făcut, nu se lucrează încă şi pe tronsonul II mai sunt de făcut nişte exproprieri. (…) Până se fac exproprierile pe tronsonul I, care sunt pe traseul de avizare deja pentru restul terenului, constructorii pot să lucreze pe zona în care s-au făcut exproprierile. Nu cred eu că vor înainta ei atât de mult în două-trei zile, o săptămână în zona în care nu s-au făcut exproprierile“.

GdS dezvăluia pe 13 mai că traseul drumului expres trebuia deviat în zona Robăneşti, din cauză că drumul ar fi urmat să treacă peste un câmp de sonde de gaze naturale, astfel că toate avizele trebuia să fie modificate, precum şi alte persoane expropriate, de pe noul traseu ce trebuia aprobat de CNAIR. Din moment ce nu există o nouă hotărâre de expropriere, ca urmare a devierii traseului drumului expres, lucrările nu pot începe pe proprietate privată. Aşa se explică de ce CNAIR i-a dat voie constructorului să înceapă lucrările în sens invers, adică dinspre Balş spre Craiova, unde exproprierile ar fi fost făcute, conform spuselor purtătorului de cuvânt al instituţiei.

Şerbănescu a menţionat că nici pe tronsonul II al drumului expres nu s-au finalizat exproprierile. „Noi nu avem cum să intrăm pe terenurile care sunt ale oamenilor. Să nu se sperie cineva. După ce expropriem intrăm acolo. Până atunci, noi intrăm doar pe porţiunile pe care s-au făcut exproprierile“, a conchis acesta.

Bordurile aşezate pe un drum tehnologic început din câmp, pe care s-a pus o mixtură asfaltică

Documentele esenţiale construirii drumului expres lipseau la mijlocul lunii mai

Este curios cum au putut începe în mare grabă lucrările, cu câteva zile înainte de alegerile europarlamentare, din moment ce în urmă cu două săptămâni, pentru tronsonul I al drumului expres mai trebuiau obţinute foarte multe documente: aprobarea noului traseu ca urmare a ocolirii câmpului de sonde de la Gherceşti; acord de mediu pentru noul traseu modificat; hotărâre de guvern privind exproprierile (care nu există nici până acum); exproprierile efectuate efectiv pe tot tronsonul I, lucru care nu s-a făcut până la data redactării acestui articol.

Tronsonul I trece pe teritoriul administrativ al localităţilor Craiova, Ghercești, Pielești și Robănești, din județul Dolj, de unde trebuie expropriată suprafața totală de 619.074 mp de teren, de la Craiova până la limita cu judeţul Olt.

Doar pe primele două tronsoane ale drumului expres există constructori desemnaţi, în timp ce pe tronsoanele 3 şi 4 trebuie reluate licitaţiile, după ce instanţa a decis acest lucru. Firma Tirrena Scavi Spa a fost desemnată câştigătoare a licitaţiei pentru Tronsonul 1 (cu o lungime de 17,7 km), cu o valoare a ofertei de 358.179.480,69 lei, fără TVA, echivalentul a 76 de milioane de euro, iar pe Tronsonul 2 (cu o lungime de 39,8 km) a fost desemnată câştigătoare a licitaţiei o asociere sută la sută românească: SA&PE Construct SRL – Spedition UMB SRL – Tehnostrade SRL – Consitrans SRL, cu o valoare totală de 309 milioane de euro, fără TVA. Contractele cu constructorii au fost încheiate pe finalul anului 2018. Ei au un an la dispoziţie să facă proiectarea drumului expres şi încă 24 de luni pentru execuţia lucrărilor. Purtătorul de cuvânt al CNAIR a precizat că există deja proiectul tehnic al drumului.

Autorităţile au anunţat că finanţarea pentru drumul expres Craiova – Piteşti este din fonduri europene, respectiv pe Programul Operaţional de Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020. Până la mijlocul lunii mai, cererea de finanţare transmisă la Bruxelles nu a fost aprobată.

Când intrau utilajele, banda delimitatoare era îndepărtată

Există autorizaţia de construire?

La şantierul inaugurat pe 22 mai nu exista nicio plăcuţă care să anunţe cine lucrează, cine este beneficiarul lucrării şi numărul autorizaţiei de construire, aşa cum este nevoie la lucrări de o asemenea anvergură. Dat fiind faptul că pe tronsonul I a intervenit de curând modificarea traseului drumului expres ce afectează circa 5 kilometri din totalul celor peste 17 kilometri ai tronsonului (ceea ce a scurtat cu 300 de metri lungimea drumului expres) era nevoie de alte exproprieri şi de o autorizaţie de construire aferentă noului traseu.

Potrivit unor surse avizate din cadrul Consiliului Judeţean (CJ) Dolj, instituţia emite un certificat de urbanism, pe baza căruia beneficiarul lucrărilor poate să obţină ulterior autorizaţia de construire. Sursa citată a precizat că pentru drumul expres Craiova – Piteşti a fost obţinut certificatul de urbanism în iulie 2018, însă exact în ziua în care s-a anunţat începerea lucrărilor la drumul expres, respectiv pe 22 mai 2019, responsabilii cu drumul au precizat la CJ că vor aduce noi documente pentru a prelungi valabilitatea certificatului de urbanism, care stă la baza emiterii autorizaţiei de construire. Certificatul de urbanism, ca şi autorizaţia de construire se acordă pe tot tronsonul, iar dacă s-a modificat traseul tronsonului, este nevoie de alte astfel de documente, potrivit sursei.

Pe site-ul Ministerului Transporturilor, în intervalul 2018 – 2019 nu a fost publicată nicio autorizaţie de construire pentru drumul expres Craiova – Piteşti.

Purtătorul de cuvânt al CNAIR a precizat că, din câte ştie el, „sunt toate documentele în regulă“. GdS a solicitat la CNAIR dovada că s-au făcut exproprierile de terenuri pe zona pe care au început lucrările la drumul tehnologic, precum şi ordinul de începere a lucrărilor şi autorizaţia de construire pentru drumul expres Craiova – Piteşti. Până la închiderea ediţiei, CNAIR nu a răspuns la întrebările GdS şi nu a transmis documentele solicitate. În momentul în care le vom primi, vom informa opinia publică despre acestea.

Nu sunt prevăzute în proiectul drumului centurile ocolitoare de la Balş şi Slatina

Încă de la jumătatea lunii mai, GdS scria că autorităţile au renunţat la construirea unor centuri ocolitoare la Balş şi Slatina, conform datelor de la CNAIR, pe motiv că nu se mai justifică acele centuri, din moment ce drumul expres ocoleşte cele două localităţi în care traficul rutier este îngreunat (în special în Balş).

În timp ce politicienii s-au lăudat pe 22 mai, în Dolj, că centura de ocolire a Balşului va fi gata în toamna acestui an, reprezentantul instituţiei responsabile de construirea drumului expres, CNAIR, a confirmat încă o dată pentru GdS că acele centuri nu se mai construiesc, ci drumul expres va ţine loc de centuri ocolitoare. „Nu sunt prevăzute centurile în acest proiect. Ideea este că acest drum expres va ocoli Balşul şi Slatina şi va funcţiona ca o centură pentru cele două localităţi. În cazul în care constructorii vor finaliza lucrările la drumul expres din zona Balş şi din zona Slatina, practic, ele vor funcţiona ca nişte centuri ocolitoare ale oraşelor respective, deşi sunt pe drumul expres. Şi se face un drum de legătură cu oraşele. Atunci când drumul expres va fi gata, el va ocoli oraşele Balş şi Slatina, deci nu va mai fi nevoie de centuri propriu-zise, pentru că nu se mai justifică investiţia, dar până se termină drumul expres, le-am spus constructorilor să insiste pe sectoarele acestea două şi să le racordeze la reţeaua existentă, pentru a fi folosite, de facto, ca nişte centuri, ca nişte variante ocolitoare“, a explicat joi Alin Şerbănescu. Este cunoscut faptul că participanţii la trafic pierd foarte mult timp pentru a traversa Balşul, din cauză că nu există o variantă ocolitoare a micului oraş din judeţul Olt şi nici semaforizare nu există, astfel că traficul se ştrangulează din cauza pietonilor care traversează pe treceri artera principală de circulaţie ce străbate oraşul.

Cum arăta şantierul la o zi după „marea inaugurare“

Joi, la o zi după „marea inaugurare“ a lucrărilor la aşa-zisul drum expres (în realitate doar un drum tehnologic, cum arătam mai sus), pe şantierul dintre lanurile de grâu de la marginea DN 65 agitaţia nu a mai fost la fel de mare. Maşinile şi utilajele care creaseră peisajul de şantier cu o zi înainte au început să apară, timid, după ora 9.00. La ora 10.00, în zonă se aflau câteva autoturisme ale firmei de construcţii Tirrena Scavi, câţiva muncitori şi două maşini mari. Apoi au venit şi alte maşini şi utilaje. La ora 11.00, pe şantier se adunaseră circa 20 de persoane. Un muncitor făcea nişte măsurători, un altul se ocupa de filmarea zonei cu ajutorul unei drone, iar alţi doi se chinuiau să mai pună din bordurile aduse cu o zi înainte. În circa 40 de minute, la cele trei borduri montate miercuri de ochii presei s-au mai adăugat încă 17.

Restul persoanelor se aflau în cortul amplasat cu o zi înainte. „Se discută despre organizarea de şantier, despre protecţia muncii şi sunt acolo şi proprietarii terenurilor de aici. Se fac schiţele cu limitele de proprietate, pentru că nu avem voie să intrăm nici măcar un centimetru pe proprietatea oamenilor“, a spus unul dintre muncitori. Pentru a arăta, totuşi, că acolo este un şantier, de o parte şi de alta a drumului tehnologic au fost bătuţi doi ţăruşi, de care a fost legată o bandă delimitatoare. Nici joi nu era afişată nicio pancartă care să anunţe ce lucrări se efectuează în zonă şi ce număr are autorizaţia de construire.

Ramona OLARU
Lucrează din 2001 în mass-media şi consideră că cel mai important lucru în această meserie este corectitudinea. Jurnalist specializat pe domeniul economico-financiar, își călăuzește pașii după motto-ul „În afaceri, ca și în viață, trebuie să fii fair-play. Doar în acest fel câștigi cu adevărat!”