8 C
Craiova
vineri, 19 aprilie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljÎncepe procesul criminalului din Grădina Botanică. Mama Melisei, declaraţii cutremurătoare

Începe procesul criminalului din Grădina Botanică. Mama Melisei, declaraţii cutremurătoare

Joi, 1 februarie, începe procesul în care se vor judeca faptele criminalului din Grădina Botanică. În urma planului diabolic al acestuia, o copilă de 14 ani a murit, iar un tânăr de 18 ani a fost înjunghiat şi a suferit răni grave, însă medicii au reuşit să îl stabilizeze, apoi să îi ofere tratamentul şi îngrijile medicale care l-au salvat. În urma crimei au rămas multe lacrimi amare, întrebări fără răspuns şi o suferinţă nemărginită care, probabil, nu se va vindeca niciodată pentru părinţii Melisei, fata căreia criminalul i-a curmat viaţa la o vârstă atât de fragedă.

Criminalul a lovit fără milă

Melis avea planuri pentru vacanţa de vară, pe care nu a mai prins-o, o ambiţie extraordinară să ajungă la tabăra de vară Oxford şi visuri, ca orice copil. Visuri care au fost spulberate atât de devreme de un criminal care a plecat de acasă, în odioasa zi de 27 iunie 2023, cu gândul să ucidă. S-a pregătit pentru crimă şi şi-a pus în ghiozdan toate uneltele necesare, descoperite ulterior de anchetatori. I-a lovit cu cuţitul fără milă, atât pe Melis cât şi pe Emi, prietenul acesteia, care se aflau pe o patură, în Grădina Botanică, după ce i-a urmărit şi i-a vânat exact ca un animal de pradă, fără să îi fi cunoscut vreodată. Acum Mario Alexandru Fojică va fi prezentat în faţa judecătorilor de la Tribunalul Dolj pentru a da socoteală pentru oribila faptă.

Procesul, însă, este încă o etapă înfiorătoare pentru părinţii şi sora lui Melis. Vor retrăi momentele cumplite care s-au petrecut în ziua crimei şi vor fi nevoiţi să îl privească în ochi pe criminalul care le-a retezat orice şansă de a o mai vedea măcar o dată pe Melis. Mama fetei ucise, Ana-Maria Lungu, îşi strigă suferinţa şi spune că dispariţia Melisei nu va putea fi reparată niciodată.

„Ne vom întoarce în casa goală, în liniștea absurdă“

Gazeta de Sud: Cum vă simţiţi acum, la început de proces? Vă răscoleşte mai mult sau vă uşurează puţin din suferinţă faptul că ştiţi că la sfârşitul acestuia veţi şti pedeapsa criminalului?
Ana-Maria Lungu: Băiatul acesta habar nu are cât de minunată era Melis și nu va fi niciodată conștient de suferința pe care ne-a provocat-o. Trăim cele mai urâte momente din viață noastră, iar dreptate nu există în niciun fel, orice s-ar decide. Noi doar ne facem mai departe datoria de părinți, vom asista la recunoașterea faptei şi vom rememora încă o dată filmul groaznic din acea zi. Ne vom întoarce în casa goală, în liniștea absurdă, și vom trăi în continuare cele mai triste zile și cei mai triști ani. Vom trăi doar din amintiri. Prea devreme și prea crudă soarta pentru fata noastră şi pentru noi!

GdS: Cum au fost aceste luni fără Melis? Ce v-a frământat cel mai mult?

A.M.L: Cumplite! Lupte interioare, o mie de întrebări cu „dacă” și o mie de răspunsuri cu „poate”. Amintiri din ultima seară, când ne-am făcut o listă lungă cu planuri pentru acea vară și toamnă și pentru următorul an. Fiecare își are memoria vie cu ultimele clipe petrecute altături de ea, ultimele imagini și convorbiri la telefon a doua zi. Seara mi-a spus „Mami, sunt atât de fericită!”.

A doua zi dimineața am privit-o cum dormea atât de frumos și nu am îndrăznit să o trezesc. Ultimele ore le-a petrecut cu sora ei și cu Emi (n.r – tânărul înjughiat). Alexia (n.r. – sora Melisei) a plecat la meditație, iar ea cu Emi s-au dus în Grădina Botanică. Fiecare are câte ceva să-şi reproșeze. La 15.59 are un apel pierdut de la tatăl meu. Probabil i-a închis şi a sunat la 112. Din păcate, dacă vedeți convorbirea cu operatorii ați fi la fel de dezamăgiți ca și noi de acest serviciu.

„Noaptea trăim cu ea și ziua pentru ea… E greu să fii părinte de înger“

GdS: Cum era Melis? Îi mai simţiţi prezenţa uneori?

A.M.L: Melis era Melis, ca fiecare copil, unic în felul ei! Era autodidactă. Îi plăcea să studieze singură. Pentru Capacitate nu a vrut să facă meditații, a avut ambiția să ia nota ei. Mult timp după pandemie a preferat să stea mai mult în casă. Astfel, a învățat engleză citind diferite teme de psihologie, privind filme din Primul și Al Doilea Război Mondial, și ascultând muzică. Singură s-a înscris și a creat diferite referate, în special pe parte psihologică, pentru tabăra de vară Oxford. A obţinut prima dată reducerea de 20% din taxă. A făcut alte referate și le-a trimis urmând că în toamna anului trecut să afle rezultatul. Avea dorinţa de a reuși să ia 50% reducere. A învățat să cânte la chitară, să deseneze și să picteze singură. Un zid din camera ei e plin cu desene făcute de ea, iar chitara a rămas în colțul din cameră.

Îi plăcea să diversifice hainele, avea un mod al ei de a le combină. Lua din hainele tatălui ei și își crea diverse ținute. Adora libertatea, să asculte cu atenție oamenii și să-i facă fericiți. Îşi făcea liste lungi cu diferite planuri. Mereu economisea bani pentru visurile ei. Îşi dorea mult să mergem cu toții în America. „Toți patru trebuie să mergem, să nu mă dezamăgiți!”, aşa ne spunea.

Pentru vara trecută, după examene, avea în plan să mergem împreună la mare, cu prietenii ei la Vama Veche, să repetăm călătoria cu trenul în Ardeal, să vizităm o peștera, să urcăm pe munte, o săritură de pe o stâncă din Grecia și o aventură într-un sat din Italia. Nu a mai apucat nici rezultatul de la capacitate să-l vadă. Dar suntem siguri că acum le știe pe toate.

Are un har foarte mare și se face simțită în fiecare zi. Ne dă semne prin lucruri, prin vorbe ale unor oameni și chiar îi simțim de multe ori căldură ei și emană multă bucurie și liniște sufletească. E ceva ce nu se poate explică prin cuvinte. Încă din prima noapte, toți prietenii ei au visat-o pe rând. Noi am visat-o după 40 de zile. Uneori ne transmite diferite mesaje, alteori ne îmbrățișăm strâns. Noaptea trăim cu ea și ziua pentru ea. Primim mesaje de la oameni care nu au cunoscut-o niciodată și ne povestesc cum o visează. Ne bucurăm de orice veste din partea ei. E greu să fii părinte de înger, e greu să fii părinte în două părți, și aici și acolo!

„O așteptăm mereu să vină acasă, să o îmbrățișăm continuu, să vorbim cu ea, să-i ștergem lacrimile, să-i vindecăm rănile“

GdS: Ce aşteptări aveţi de la judecători şi de la acest proces?
A.M.L:
Ne dorim, într-adevăr, ca inculpatul să stea definitiv departe de societate pentru ca să fie o lecție pentru toți cei care vor să mai comită astfel de crime. Vrem ca oamenii să se simtă în siguranță. Tinerii să poată sta liniștiți în orice loc pe care și-l doresc, în aer liber. A fost conștient de fapta sa, iar asta dovedește că și-a dorit să ajungă unde este! Melis și-a dorit însă să trăiască, noi o așteptăm mereu să vină acasă, să intre pe ușă, să o îmbrățișăm continuu, să vorbim cu ea, să-i ștergem lacrimile, să-i vindecăm rănile, să o sărutăm…. .

Nu avem așteptări, avem încredere că se va lua o decizie bună pentru cei care vor să meargă liberi pe stradă, să stea în orice colț din acest oraș fără să fie speriați că într-o zi vor fi atacați prin surprindere. Judecata adevărată e doar la Dumnezeu, noi doar încercăm să respectăm niște legi pentru ca toată lumea să aibă dreptul la viață.

„Probabil Melis l-a iertat! Așa fac îngerii adevărați!“

GdS: Ce i-aţi transmite celui care a comis această oribilă crimă?
A.M.L:
Fiecare are câte ceva de spus. Dar nu știu dacă merită să mai spunem ceva. În multe situații am tăcut pentru a nu risipi cuvintele degeaba. Cred că așa voi face și în acest moment. Melis era foarte bună la suflet. Probabil ea l-a iertat! Așa fac îngerii adevărați! Ea era un suflet prea curat, iar noi o vom pomeni și o vom cinsti mereu!

Citeşte şi: Doljul, dezastru total la rata şomajului în 2023

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS