2.8 C
Craiova
sâmbătă, 3 decembrie, 2022
Știri de ultima orăLocalDoljPe cine ascunde Primăria Craiova când anonimizează numele persoanelor care primesc autorizații de construire?

Pe cine ascunde Primăria Craiova când anonimizează numele persoanelor care primesc autorizații de construire?

Primăria Craiova nu renunţă la secretizarea unor date, în sensul că nu mai face public numele persoanelor fizice cărora administrația locală le eliberează autorizații de construcție, invocând regulamentul european de protecție a datelor cu caracter personal. Aceasta a anonimizat numele persoanelor fizice care solicită eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire fără prea multe explicaţii.

A aruncat praf în ochii, spunând că nu vrea să încalce GDPR, deşi aceste prevederi sunt în vigoare din anul 2018. Mai mult, reprezentanţii primăriei spun că însişi solicitanţii au cerut să le fie scos numele de pe site-ul primăriei de la rubrica „Informaţii publice”. Autorităţile nu spun, însă, dacă numărul celor care au solicitat anonimizarea numelui este unul covârşitor sau cât să-l numeri pe degete.


„Decizia de a anonimiza numele solicitanților din certificatele de urbanism și autorizațiile de construire s-a luat pentru a proteja numele acestora, conform reglementărilor în vigoare (GDPR), dar și ca urmare a cererilor venite din partea cetățenilor. Interesul public primează și trebuie să protejăm solicitanții de orice posibilă consecință nedorită, ca urmare a publicării datelor personale. Decizia nu se aplică în cazul solicitanților din categoria instituții publice”, spune purtătorul de cuvânt al Primăriei Craiova.

Încalcă primăria principiul transparenţei?

Primăria Craiova uită însă de principiul transparenţei care se traduce prin asigurarea caracterului public al procesului de autorizare, prin participarea publicului la activitățile de urbanism.
În plus, aceste acte cu caracter public pot face obiectul contenciosului administrativ. Conform legii contenciosului administrativ orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal al unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
Un prim efect al anonimizării numelui de către Primăria Craiova al persoanelor care solicită autorizaţii de construire ar fi acela că o persoană interesată nu poat ataca în instanţă actul eliberat de administraţia locală.

„În cazul acesta, indiferent de poziţia exprimată de primărie, din punctul meu de vedere nu văd această măsură a fi una bună, cât timp există Legea 544/2001 care stabileşte excepţiile de la informaţiile care sunt exceptate de la liberul acces. Avem în acest sens aici de articolul 12 din lege. Doi, este vorba de transparenţă deciziţională, mă refer la Legea 52/2003 care vorbeşte de transparenţa decizională în cazul autorităţilor. Vorbim aici şi de Legea 50/1991privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii unde sunt prevăzute clar, atât pentru certificatul de urbanism cât și pentru autorizația de construire categoriile de informații care se publică.

Autorizaţia este un act administrativ cu caracter public. Nu s-ar putea atinge finalitatea şi protecţia, până la urmă, a persoanelor care sunt afectate de aceste acte emise de primărie. Din punctul meu de vedere sunt mai multe argumente care conduc la aceeaşi concluzie. Aici vorbim de protecţia unei singure persoane sau de protecţia celorlalte persoane? Este dreptul celorlalţi faţă de situaţia respectivă de-a putea reacţiona într-un fel sau altul. Primăria să dea explicaţii care este temeiul unei astfel de decizii. Primăria ia o decizie în sens invers. Văduveşte sute de mii de locuitori pentru protecţia unei persoane care nu are decât o protecţie generică în lege. GDPR permite în anumite condiţii şi limite publicarea numelui, mai ales pentru o informare publică. Eu voi face o interpelare în viitoarea şedinţă de Consiliu Local pentru că şi autoritatea administrativă are nişte limite”, a declarat pentru GdS avocat Lucian Bernd Săuleanu şi consilier local USR.

Primăria Craiova se apără cu Regulamentul

Ca să-şi justifice decizia, Primăria Craiova enumeră câteva articole din diferite legi fără prea multe lămuriri.
După cum se observă, în Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii sunt prevăzute clar, atât pentru certificatul de urbanism cât și pentru autorizația de construire categoriile de informații care se publică.În același timp Regulamentul (UE) nr. 679 din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date definește „date cu caracter personal” orice informații privind o persoană fizică identificată sau identificabilă („persoana vizată”); o persoană fizică identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale”, se arată într-un răspuns al primăriei.

Cum procedează alte primării

Primăria Cluj Napoca invocă același GDPR atunci când vine vorba de numele persoanelor fizice beneficiare ale autorizațiilor de construcție și nu publică numele acestora. În schimb, Primăria Timișoara publică atât numele persoanelor fizice, cât și numele persoanelor juridice care obțin autorizații de construcție. Primăria Oradea publică, de asemenea, atât numele persoanelor fizice, cât și a celor juridice care solicită și obțin autorizații de construcție. La fel fac şi primăriile din Braşov şi Tulcea. Primăria Arad nu publică pe site-ul instituție nici numele persoanelor fizice, dar nici numele persoanelor juridice cărora le sunt eliberate autorizațiile de construcție. Primăria Iași de asemenea nu publică numele persoanelor fizice, ci doar adresele unde urmează să aibă loc modificările pentru care sunt solicitate autorizațiile de construcție.
Prevederile Regulamentului European privind Protecția Datelor (GDPR) sunt controversate și deseori aplicate în mod subiectiv. Nu de puține ori, instituțiile abuzează sau invocă pretextul GDPR pentru a bloca accesul la informații de interes public.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS