17.3 C
Craiova
luni, 26 septembrie, 2022
Știri de ultima orăLocalRadarul de la Cârcea, lovitură de teatru. Armata ar da-o la pace cu Lidl, instanţa nu e de acord

Radarul de la Cârcea, lovitură de teatru. Armata ar da-o la pace cu Lidl, instanţa nu e de acord

Centrul logistic Lidl, a cărui construcţie a demarat anul trecut în comuna doljeană Cârcea, pe un teren intravilan de 23 de hectare, va depinde de acum doar de decizia instanţei. Ofensiva Armatei, care ceruse sus şi tare suspendarea şi apoi anularea autorizaţiei de construire, s-a înmuiat pe parcurs. Ba chiar s-a ajuns la o înţelegere în legătură cu „mărul discordiei“, radarul militar din vecinătate care serveşte scutului de la Deveselu şi care făcea imposibilă construirea depozitului Lidl. Pacea dintre MApN şi concernul german nu a fost consfinţită însă şi de instanţă. Aşa că procesul va continua.

Radarul de la Cârcea, menţinut „în viaţă“. Lovitură de teatru în disputa dintre Ministerul Apărării Naţionale (MApN) şi Lidl pentru construirea centrului logistic de la Cârcea. După un prim atac în forţă, Armata a făcut un pas în spate şi s-a arătat dispusă la o soluţionare a litigiului pe cale amiabilă. Ba chiar ar fi fost de acord să mute radarul militar de supraveghere și control al utilizării spațiului aerian situat în vecinătatea depozitului Lidl, în fond „mărul discordiei“ dintre cele două tabere.

Înţelegerea cu concernul german nu a fost parafată şi de instanţă. Magistraţii de la Tribunalul Dolj au decis pe 20 septembrie ca procesul să continue. Cauza a fost astfel repusă pe rol, cu termen de judecată 18 octombrie. Povestea disputei dintre MApN şi Lidl a fost tratată, pe larg, şi de Gazeta de Sud.

În ediţia din 12 aprilie, GdS relata cum Armata intervenea în fortă în, până la urmă, megaafacerea imobiliară în care era implicat chiar primarul comunei Cârcea, Valerică Pupăză. Pe terenul intravilan de 23 de hectare din Cârcea, aflat în proprietatea primarului Pupăză, alături de firme deţinute tot de familia sa, de fostul primar al comunei Işalniţa, Ovidiu Flori, şi de Gheorghe Groza, se ridicase deja scheletul unui megadepozit pentru retailerul german. Atunci a intervenit Armata.

Radarul de la Cârcea. Cu sau fără aviz de la Statul Major General?

Ministerul Apărării a intervenit pentru UM 01803 Cârcea şi dat în judecată Consiliul Judeţean Dolj, Lidl România şi firma de construcţii (Bog Art SRL), solicitând suspendarea autorizaţiei de construire. Asta pentru că, având în vedere existenţa în vecinătate a radarului militar care serveşte scutului de la Deveselu, pentru construirea depozitului era obligatoriu şi avizul Statului Major General.

Radarul militar de supraveghere și control al utilizării spațiului aerian situat în vecinătatea depozitului Lidl de la Cârcea

Aviz care nu fusese luat. CJ Dolj fusese chemată în instanţă pentru că era instituţia care a eliberat certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire, fără a ţine cont de radarul de la Cârcea, construit aici în 1998. Ulterior, s-a cerut anularea autorizaţiei, într-un alt proces.

CJ Dolj şi Armata s-au bătut în declaraţii pentru radarul de la Cârcea

În duelul cu Armata, CJ Dolj a susţinut că a procedat legal atunci când a emis documentele şi a dat vina pe Armată, care nu ar fi transmis o informare clară cu privire la acest radar. Consiliul Judeţean a precizat că documentele au fost emise respectând legile și normativele specifice în vigoare şi că acel aviz de la Statul Major General nu se impunea. Într-un răspuns transmis la solicitarea GdS, MApN susţinea însă că „radarul din înzestrarea Forțelor Aeriene dispus în proximitatea localității Cârcea a fost instalat pe actuala poziție în anul 1998“. 

Centrul logistic Lidl de la Cârcea și radarul militar aflat la circa doi kilometri distanță

„Suplimentar față de misiunea atribuită de NATO (începând cu anul 2004, când România a devenit membru al Alianței Nord-Atlantice), radarul execută misiuni specifice Serviciului de Luptă Permanent – Poliția Aeriană, prin care se asigură sprijinul activităților de zbor și protecția aeriană a mijloacelor aeriene militare și civile. De asemenea, radarul suplimentează rețeaua de radare pe care o folosește autoritatea de control al traficului aerian civil (ROMATSA). Construcția unor clădiri în proximitatea radarului cauzează degradarea/diminuarea parametrilor de funcționare ai acestui radar prin blocarea/obturarea propagării undelor electromagnetice, afectând negativ misiunile de bază ale acestui radar și securitatea zborurilor militare și civile“, mai susţinea Armata. 

Părerea CJ Dolj

La rândul său, CJ Dolj preciza că „singura menționare a existenței radarului militar a fost realizată la începutul acestui an, printr-o adresă transmisă ulterior emiterii autorizației de construcție“. „În luna ianuarie, Ministerul Apărării Naționale a transmis un document Consiliului Județean Dolj, prin care informează despre amplasarea acestei instalații pe teritoriul comunei Cârcea, fără a face o identificare exactă a obiectivului militar cu destinație specială, aşa cum aveau obligația conform art. 86 din Codul Aerian“, era poziţia Consiliului Judeţean.

„Menționăm faptul că atât obiectivul pentru care s-au solicitat certificatul și autorizația de construire, cât și unitatea militară se află în intravilanul localității, iar legea impune, în această situație, solicitarea avizului Statului Major numai în cazul unei vecinătăți imediate. În cazul acesta, nu există vecinătăți apropiate“, era punctul de vedere al CJ Dolj. 

Fiecare cu „liniuţa lui“

Primul proces intentat de Armata a ajuns pe rolul Tribunalului Dolj, Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, iar la data de 11 aprilie a avut loc prima înfăţişare. Până să se ia o decizie, Armata şi CJ Dolj au continuat disputa, de data asta în „liniuţe“. Ambele părți au mers pe acelaşi text de lege: HG Nr. 62 din 7 februarie 1996, privind aprobarea „Listei obiectivelor de investiţii şi de dezvoltare, precum şi a criteriilor de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General“.

Continuarea lucrărilor la centrul logistic Lidl de la Cârcea depinde acum doar de instanţă

Consiliul Judeţean susţinea că în HG nr. 62/1996 se precizează că este obligatoriu avizul Statului Major General pentru „orice fel de construcţii ce urmează a fi executate la o distanţă mai mică de 2.400 m faţă de obiectivele speciale situate în extravilan“ şi pentru „toate construcţiile care vor fi executate în vecinătatea obiectivelor militare situate în intravilan, pe parcele limitrofe, precum şi a celor situate de cealaltă parte a străzilor învecinate cu incinta acestora“. 

Aceeași lege, păreri diferite

Lucru perfect adevărat. Vorbim de punctul 4 (Construcţii şi lucrări în alte domenii) al hotărârii de guvern mai sus menţionate, „liniuţele“ 1 şi 2. În schimb, Ministerul Apărării a mers pe „liniuţa“ 7 din acelaşi text de lege, de la acelaşi punct 4. Aici se menţiona că este nevoie de avizul Statului Major General şi pentru „alte categorii de depozite cu capacităţi mai mari de 5.000 mc“. Adică un depozit cum era chiar centrul logistic regional Lidl care se construia la Cârcea.

„Consiliul Județean Dolj nu a solicitat avizul MApN pentru realizarea obiectivului de investiții menționat, așa cum avea obligația potrivit art. 21 din Legea nr. 45/1994 privind apărarea națională a României, cu modificările și completările ulterioare și pct. 4, liniuța a 7-a din anexa la HG nr. 62/1996 privind aprobarea Listei obiectivelor de investiții și de dezvoltare, precum și criteriilor de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General, cu modificările și completările ulterioare“, afirma ministerul, care considera că centrul logistic ar afecta activitatea radarului de la Cârcea. 

Radarul de la Cârcea. Armata s-a predat…

Revenind la procesul intentat de MApN, cu Consiliul Judeţean Dolj, Lidl România şi firma care ridica depozitul Lidl în calitate de părâţi, acesta a ajuns la al şaselea termen, care este programat luni, 26 septembrie. Numai că, la cât de furtunos a lansat Armata atacul, la fel de rapid s-a repliat, pentru ca apoi să bată în retragere. Se pare că presiunile din partea concernului german au fost mari, cerinţa fiind aceea de continuare a lucărilor la centrul logistic de la Cârcea. Doar nu degeaba a plătit Lidl circa 8 milioane de euro, după cum se vehiculează, pentru cele 23 de hectare de teren, pe care le-a achiziţionat cu tot cu autorizaţie de construire. Plus banii plătiţi firmei de construcţii până la sistarea lucrărilor. 

Cum nemţilor nu prea le place să piardă, după o serie de negocieri s-a ajuns la o înţelegere: aceea de soluţionare a litigiului pe cale amiabilă, cu acordul reclamantului, după cum se menţionează în încheierea de şedinţă din data de 5 septembrie a procesului privind suspendarea autorizației de construire. Cauza privind suspendarea va fi judecată luni, dar în cel de-al doilea dosar privind anularea autorizaţiei instanţa s-a pronunţat deja marţi. Armata era dispusă să se predea în faţa Lidl, de aceea la Tribunalul Dolj, în procesul al doilea dintre MApN, pe de o parte, şi Lidl şi CJ Dolj, pe de altă parte, se cerea să se ia act de înţelegerea dintre părți (13 septembrie).

… Justiția nu

Armata se arăta chiar dispusă să mute radarul de la Cârcea, pe cheltuiala Lidl, pentru ca lucrările la centrul logistic să poată fi reluate. Tranzacţia judiciară presupunea „amenajarea unei poziţii temporare de funcţionare a unui radar pe timpul executării lucrărilor şi relocarea efectivă a radarului FPS-117 din organica Companiei 110 Radiolocaţie Cârcea, din poziţia actuală în viitorul amplasament“. Tot ce mai trebuia era acordul instanţei cu privire la legalitatea actului.

Numai că instanţa nu a fost de acord. Tribunalul Dolj a respins pe 20 septembrie cererea părţilor de a se lua act de tranzacţia depusă la termenul din data de 13.09.2022 şi a decis continuare procesului. „Repune cauza pe rol pentru continuarea judecăţii. Fixează termen de judecată la data de 18.10.2022. Dispune citarea părţilor“, este soluţia pe scurt a instanţei. Cu alte cuvinte, dacă Armata s-a predat, justiţia încă nu, iar radarul de la Cârcea a fost menţinut „în viaţă“ pe actualul amplasament. Rămâne de văzut pentru cât timp.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS