17.3 C
Craiova
luni, 26 septembrie, 2022
Știri de ultima orăLocalDoljCele două feţe ale Craiovei

Cele două feţe ale Craiovei

Craiovenii sunt nemulţumiţi de oraşul lor la multe capitole. Aşa arată un sondaj al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Instituţia a publicat barometrul privind calitatea vieţii în 41 de localităţi urbane din România, printre care şi Craiova. Oraşul nostru nu se află nici măcar în primele cinci locuri, la niciun capitol, când vine vorba de nivelul de satisfacţie al cetăţenilor cu privire la numeroase aspecte ce ţin de viaţa în mediul urban.

GdS a analizat sondajele realizate în 2020 în cadrul proiectului „Calitatea Vieții în Orașele din România“ de căte Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Rezultatele arată că Craiova nu este văzută foarte bine de cetăţenii care locuiesc în oraş. Începem cu capitolul „Satisfacția locuirii în urban“, unde Craiova stă destul de bine. La întrebarea: „În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație: sunt mulțumit/ă să locuiesc în Craiova?“, 25% dintre respondenţi au răspuns că sunt total de acord. 61% au spus că sunt oarecum de acord, 12% au spus că sunt oarecum în dezacord. Totodată, 1% dintre ei au spus că sunt în total dezacord cu afirmaţia, iar restul au preferat să nu răspundă. Acelaşi studiu arată că cei mai mulţumiţi de oraşul lor sunt orădenii (63%), iar pe locul doi se află braşovenii (58%), urmaţi de clujeni (56%).

Doar 18% dintre craiovenii chestionaţi folosesc transportul în comun

Trecem acum la transportul urban, capitol la care s-au făcut studii pentru fiecare oraş în parte. La întrebarea „Cât de mulțumiți sunteți de transportul în comun (autobuze, tramvaie, troleibuze, metrou) din Craiova“, doar 14% dintre craiovenii care au fost chestionaţi au spus că sunt foarte mulţumiţi. 51% dintre ai au spus că sunt „mai degrabă mulţumiţi“, 26% au spus că sunt nemulţumiţi, iar 8% că sunt foarte nemulţumiţi. Restul de 1% nu au răspuns.
La polul opus, 39% dintre clujeni, 38% dintre oamenii din Alba Iulia şi 35% dintre orădeni sunt foarte mulţumiţi de transportul în comun.

Craiova stă prost şi la numărul oamenilor care aleg să folosească mijloacele de transport în comun. Doar 18% dintre cei care au răspuns la întrebări au spus că aleg să circule cu transportul în comun, într-o zi obişnuită.

Serviciile de sănătate din Craiova nu se văd foarte bine prin ochii cetăţenilor

Administraţia craioveană s-a lăudat, de-a lungul timpului, cu investiţiile în sănătate. Însă, la acest capitol, procentul craiovenilor foarte mulţumiţi este un dezastru şi abia ajunge la 6%. Doar 38% se arată mulţumiţi, iar 37% se declară mai degrabă nemulţumiţi. De asemenea, 16% sunt foarte nemulţumiţi, iar restul au preferat să nu răspundă. Studiul arată că la Iaşi sunt cei mai mulţi oameni foarte mulţumiţi de serviciile de sănătate (28%). Oraşul din Moldova este urmat de Oradea, unde 25% din oamenii chestionaţi au răspuns că sunt foarte mulţumiţi de serviciile din spitale şi de personalul medical. Şi la Cluj şi Sulina oamenii sunt satisfăcuţi de serviciile medicale. 21% dintre oamenii chestionaţi în fiecare dintre aceste oraşe au răspuns că sunt foarte mulţumiţi.

Cel mai prost stă oraşul Băile Herculane, unde doar 1% dintre respondenţi au spus că sunt foarte mulţumiţi de serviciile din spital. Şi la Carei situaţia este foarte prostă, doar 3% dintre oamenii declarându-se foarte mulţumiţi.

Doar 13% dintre craioveni, foate mulţumiţi de şcolile din oraş

Privitor la viaţa culturală din oraş, la întrebarea „Cât de mulțumiți sunteți de facilitățile culturale, precum sălile de concerte, teatrele, cinematografele, muzeele și bibliotecile din Craiova“ – 18% dintre craiovenii chestionaţi au răspuns că sunt foarte mulţumiţi. Asta în timp ce 53% au spus că sunt mai degrabă mulţumiţi. În acelaşi timp, 19% au rsăpuns că sunt nemulţumiţi, iar 7% foarte nemulţumiţi. Însă, aici trebuie să venim cu menţiunea că de la momentul în care a fost făcut acest sondaj, în 2020, lucrurile s-au mai mişcat în oraşul nostru, din punct de vedere cultural.

Sondajul a urmărit şi satisfacţia românilor cu privire la școlile și facilitățile educaționale. La Craiova, procentul celor foarte mulţumiţi este destul de mic – 13%. Cei care s-au declarat mulţumiţi au atins un procent de 49%, cei nemulţumiţi – 28%, iar cei foarte nemulţumiţi – 8%. Restul oamenilor chestionaţi s-au abţinut de la răspuns.
Studiul privind calitatea vieţii a avut în vedere şi calitatea străzilor din ţară. Sondajele efectuate în oraşul nostru arată că 12% dintre craiovenii chestionaţi sunt foarte mulţumiţi de starea străzilor. De asemenea, 40% se declară mai degrabă mulţumiţi. În acelaşi timp, 34% sunt nemulţumiţi, iar 14% foarte nemulţumiţi.

Datele din acest studiu mai arată că starea clădirilor este mulțumitoare pentru aproximativ jumătate din populația urbană a României (56% din total). Din acest punct de vedere, la Craiova 11% dintre cei care au răspuns întrebărilor au spus că sunt foarte mulţumiţi de starea clădirilor, 45% sunt mulţumiţi, 32 % nemulţumiţi, iar 10% foarte nemulţumiţi.

Calitatea aerului şi zgomotul din oraş, un deranj mare pentru craioveni

Acest studiu a urmărit şi percepţia privind calitatea mediului şi lupa împotriva schimbării climatice. La acest capitol, craiovenii sunt destul de mulţumiţi de parcurile și grădinile din oraș. Astfel, 27% dintre cei chestionaţi au spus că sunt foarte mulţumiţi de parcurile şi grădinile din Craiova, iar 45% au spus că sunt mulţumiţi. De asemenea, 23% au fost că sunt mai degrabă nemulţumiţi, iar 5% că sunt foarte nemulţumiţi. Însă, în ceea ce priveşte calitatea aerului, doar 8% dintre respondenţii din Craiova s-au arătat foarte mulţumiţi, iar 32% mulţumiţi. În acelaşi timp, 46% dintre craioveni au spus că sunt nemulţumiţi de calitatea aerului, iar 12% s-au declarat foarte nemulţumiţi.

Şi mai rău stăm la capitolul „zgomotul din oraş“. Doar 6% dintre cei chestionaţi au spus că sunt foarte mulţumiţi. Totodată, 35% s-au declarat mulţumiţi de nivelul zgomotului din oraş. Însă, 42% au declarat că sunt nemulţumiţi şi 14% foart nemulţumiţi de zgomotul din interiorul oraşului. Restul au decis să nu răspundă.

La capitolul „curăţenia din oraş“ situaţia se mai echilibrează. 13% dintre respondenţi au declarat că sunt foarte mulţumiţi, iar 42% mulţumiţi. În acelaşi timp, 35% dintre craioveni au spus că sunt nemulţumiţi, iar 9 % au spus că sunt foarte nemulţumiţi de curăţenia din Craiova. La modul general, craiovenii au fost întrebaţi şi „În ce măsură sunteți de acord cu afirmația că orașul dvs. este dedicat luptei împotriva schimbării climatice (eficiență energetică, transport ecologic)?“. Doar 5% dintre ei au spus că sunt total de acord, iar 36% au declarat că sunt oarecum de acord. Însă, 27% au spus că sunt oarecum în dezacord cu acest aspect, iar 17% că sunt în total dezacord. Restul chestionaţilor au preferat să nu răspundă.

Puţin peste jumătate din caioveni se simt în siguranţă în oraş

Ajungem şi la capitolul „Siguranţă şi încredere“. La întrebarea „În ce măsură sunteți mulțumit de siguranța în spațiile publice din orașul Craiova“, doar 11% dintre cetăţeni au răspuns că sunt foarte mulţumiţi, iar 41% că sunt mulţumiţi. În acelaşi timp, 34% au spus că sunt nemulţumiţi, 10% că sunt foarte nemulţumiţi, iar restul nu au răspuns. Procentele sunt foarte asemănătoare la întrebarea „În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „mă simt în siguranță în orașul meu”, dar şi la „În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „în general te poți baza pe majoritatea oamenilor din orașul în care trăiesc”. Din acelaşi sondaj reiese că oamenii din Oradea, Suceava şi Sinaia se simt cei mai în siguranţă în spaţiile publice din oraşele în care locuiesc.

Proiectele de investiții realizate împart craiovenii în două

La capitolul „Administrarea și guvernarea locală“, doar 11% dintre craiovenii care au răspuns sondajului au declarat că sunt foarte mulţumiţi de proiectele de investiții realizate de către primărie. De asemenea, 38% au spus că sunt mulţumiţi. În acelaşi timp, 34% dintre aceştia s-au declarat nemulţumiţi, 14 foarte nemulţumiţi, iar restul s-au abţinut de la răspuns.
Sucevenii, de exemplu, s-au declarat foarte mulţumiţi în proporţie de 55%. De asemenea, orădenii – 53%, iar cei din Sinaia – 49%.

În ceea ce priveşte atragerea investițiilor private, craiovenii sunt şi mai nemulţumiţi. Doar 7% dintre respondenţi au spus că sunt foarte mulţumiţi, iar 37% mulţumiţi. La polul opus, 36% s-au declarat nemulţumiţi, 13% foarte nemulţumiţi, iar restul s-au abţinut de la răspuns. Procente foarte asemănătoare, care relevă mai mulţi craioveni nemulţumiţi decât mulţumiţi, se află şi la categoria „activitatea administrației publice locale în domeniul urbanismului“.
Întrebaţi şi dacă serviciile administrative ale orașului Craiova ajută în mod eficient oamenii, doar 8% au răspuns că sunt foarte mulţumiţi şi 36% că sunt mulţumiţi. Însă, cei nemulţumiţi au fost în procent de 41%, iar 11% foarte nemulţumiţi. Restul nu au răspuns. Procente asemănătoare s-au înregistrat şi la întrebarea dacă craiovenii se pot baza pe administrația publică din oraș.

Despre sondaj

În perioada 1 iulie – 15 august 2020 a fost elaborat un sondaj cuprinzător privind calitatea vieții în 41 de localități urbane din România. Sondajul a fost modelat după Eurobarometrul Flash, care se aplică periodic unor orașe selectate din Uniunea Europeană. Orașele din România care au fost incluse în Eurobarometrul Flash sunt București, Cluj-Napoca și Piatra Neamț. Pentru Politica Urbană, a fost adoptată Metoda Eurobarometrului Flash, care a fost extinsă și aplicată la un număr total de 41 de orașe reprezentative din România.

Sondajul de opinie a avut un număr de 13.380 respondenți, din tot atâtea gospodării. Numărul total al persoanelor din gospodăriile intervievate a fost de 32.978 indivizi cu vârste de peste 15 ani. Sondajul este reprezentativ la nivel național pentru mediul urban, cu o marjă de eroare statistică de +/-1% pentru un interval de încredere de 99%. Colectarea datelor s-a realizat în sistem mixt: telefonic și față în față. Perioada de colectare a datelor a fost 1 iulie -15 august 2020. La nivelul fiecărei localități au fost selectați, în funcție de categoria de dimensiune a localității, între 250 și 500 de respondenți. Selecția s-a realizat pe baza cotelor determinate de ponderea populației pe categorii de vârstă și gen, în conformitate cu prognozele demografice calculate de Institutul Național de Statistică pentru 1 ianuarie 2020. La nivelul unei gospodării a fost selectat un singur respondent.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS