Acasă Local Muzeul Viei şi Vinului, carte de istorie în inima Drăgăşaniului (Video, Galerie...

Muzeul Viei şi Vinului, carte de istorie în inima Drăgăşaniului (Video, Galerie Foto)

-

Amplasat pe locul în care Nicolae Ceauşescu ar fi dorit să construiască un pasaj subteran şi înfiinţat cu promisiunea că va fi al treilea din lume, Muzeul Viei şi Vinului este o carte de istorie în inima Drăgăşaniului, scrisă cu dăruire de cei ce trăiesc pe aceste meleaguri udate de apele Oltului. Este locul în care legendele se împletesc cu ospitalitatea oamenilor, iar vinul îşi spune povestea pe tărâmuri în care viţa-de-vie înseamnă viaţă.

Situat pe una dintre cele mai vestite podgorii, unde vechimea culturii viţei de vie „se-mpleteşte cu începuturile de istorie nescrisă a noroadelor“, Muzeul Viei şi Vinului din Drăgăşani este o carte deschisă spre istoria şi legendele acestor locuri scăldate de apele Oltului şi binecuvântate de Dumnezeu. Deschis în anul 1983 ca secţie a Muzeului Judeţean Vâlcea, muzeul a fost transferat ulterior Consiliului Local Drăgăşani, în a cărui subordine funcţionează şi astăzi. Amplasat pe locul în care Nicolae Ceauşescu ar fi dorit să construiască un pasaj subteran şi înfiinţat cu promisiunea că va fi al treilea din lume, după cele din Rusia şi Ungaria, Muzeul Viei şi Vinului a avut un destin zbuciumat de-a lungul vremii, mai cu seamă din cauza faptului că mulţi voiau să-şi însuşească imobilul în care funcţionează, o clădire construită în anii 1930. A rezistat, însă, iar în prezent deschide o poartă spre cunoaştere tuturor celor care îi trec pragul. „Muzeul s-a deschis în 1983 şi a strălucit până la Revoluţie. A fost creat cu ajutorul pieselor colecţionate la Staţiunea de Cercetare şi Producţie, care se află în localitatea noastră şi în prezent şi care a fost prima din ţară. După Revoluţie a trăit o poveste tristă: timp de 14 ani a urmat un lung şir de procese de retrocedare a clădirii, însă se pare că ideea aceasta a înfiinţării muzeului a fost una care nu a putut fi zdruncinată şi a rămas muzeu. Este declarat monument istoric şi împreună cu colectivul de muzeografi de la Muzeul Judeţean Vâlcea am refăcut expoziţia, după reabilitarea pe fonduri europene, făcută de primărie“, a spus Maria Ancuţa, angajată din primul an de funcţionare a muzeului.

Drăgăşani, „templu măreţ şi unic al ţării“

Muzeul surprinde tradiţia cultivării viţei-de-vie, prezentă pe aceste meleaguri de peste 2.000 de ani. Viţa-de-vie s-a cultivat încă de pe vremea dacilor şi, odată cu cucerirea Daciei de către romani, a devenit mai înfloritoare. „Majoritatea celor care şi-au purtat paşii pe aceste meleaguri au spus că este un loc unic şi s-a întâmplat ca părerea aceasta să coincidă cu un citat al unui mare profesor doctor inginer în viticultură (prof. I.C. Teodorescu – n.r.) şi cel care a pus bazele staţiunii de cercetare şi producţie, care a spus: „Într-un decor nespus de armonios s-au aflat Drăgăşanii de când îi ştie lumea. Delicata esenţă de sănătate pe care au dat-o Drăgăşanii, sub forma unui vin durabil, uşor spumos, cu reflex incomparabil de atrăgător, a servit pentru împăcare celor mai luminoase figuri ale trecutului: nobilimea dacă, generalii oştirilor romane, Mircea cel Bătrân, precum şi cei mai temuţi panduri şi haiduci ai lui Tudor. Cine trece pe lângă apa Oltului în sus de Drăgăşani să se descopere cu evlavie în faţa acestui templu măreţ şi unic al ţării“. Aşa este numit acest loc, iar vizitatorii au simţit acest lucru fără, poate, să cunoască acest îndemn“, a spus Maria Ancuţa.
Legenda spune că denumirea oraşului provine de la numele unei hangiţe care îi primea pe trecători cu ospitalitate. „O femeie refugiată pe aceste locuri, pe nume Şani, îi primea pe drumeţii osteniţi cu ospitalitate şi o vorbă bună. „Osteniţi la drum în cale, poposeau la crâşma ei şi, la vorbe cu temei, turna vinul în pocale“, iar ei se trezeau spunând „Şani, Şani, dragă Şani, toarnă vin, toarnă pelin, să mai uit al vieţii chin şi să-mi cânte lăutarii“, ne spune Maria Ancuţa legenda Drăgăşaniului.

Soiuri cu nume legendare

Muzeul Viei şi Vinului din Drăgăşani cuprinde o bogată colecţie de instalaţii tradiţionale pentru prelucrarea strugurilor, dar şi dovezi ale practicării viticulturii şi ale continuităţii acestei îndeletniciri pe aceste meleaguri. În 1892, în podgoria Drăgăşani şi-a făcut apariţia filoxera, care a distrus în proporţie de peste 60 la sută viile de la Drăgăşani, iar o parte din soiuri au dispărut. „Noi avem însă câteva conservate şi pot fi văzute. Printre acestea, Crâmpoşia, Braghina, Gordan şi Tămâioasa Românească. Braghina şi Gordan sunt două soiuri care poartă nume legendar. Braghina poartă numele fiicei lui Burebista, iar Gordan – numele unui luptător în armata lui Burebista. Despre Tămâioasa Românească, specialiştii spun că, în momentul în care a venit la Drăgăşani, a căpătat o asemenea influenţă locală, încât a devenit unică în lume“, ne povesteşte Maria Ancuţa.
În momentul în care aceste soiuri au fost distruse, oamenii au încercat să găsească soluţii. S-a cerut ajutor chiar şi în Franţa şi au fost aduse viţe din America, iar în 1897 s-au realizat primele altoiri. Specialiştii de la pepiniera Drăgăşani, împreună cu specialişti din Franţa şi din America, au recurs la altoirea viţelor pe portaltoi american. „Sauvignonul a îndrăgit foarte mult pământurile acestea şi a reuşit în trecut să ia 14 medalii de aur. La vinurile roşii, Cabernet Sauvignon este cel mai cunoscut. Nici strugurii de masă nu lipsesc de la Drăgăşani, iar din încrucişarea soiurilor Afuzalie şi Cardinal, dr. inginer în viticultură Victoria Lepădat și dr. inginer în viticultură Gheorghe Condei au obţinut la Institutul de la Băneasa câteva plante de elită, pe care le-au adus la Drăgăşani. Sub directa îndrumare a dr. Gheorghe Condei au crescut trei viţe: una a rodit în struguri care semănau cu planta mamă, cu Afuzalie, alta în struguri care semănau cu Cardinal, iar al treilea era deosebit şi el a fost ales să reprezinte Drăgăşaniul la soiuri de masă şi i s-a dat numele Victoria. A avut omologarea în 1978 şi de atunci acest soi colindă toată lumea şi este foarte iubit“, ne spune Maria Ancuţa povestea locului, surprinsă în muzeu.

Vinurile de Drăgăşani, recunoscute internaţional

În vitrinele muzeului pot fi observate rezultatele concursurilor de peste hotare, unde vinurile de Drăgăşani au obţinut recunoaşterea internaţională. Aici se regăsesc vechi răsaduri de viţă-de-vie cum ar fi Braghina, Gordan sau Crâmpoşia. Vinurile albe sunt şi ele reprezentate prin soiurile Sauvignon, Tămâioasă, Crâmpoşie, Riesling Pinot Gris, Fetească Albă, Fetească Regală, dar şi mostre din vinurile roşii: Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot, Burgund Mare şi Novac. Vinurile de Drăgăşani s-au bucurat de înalte aprecieri şi cu prilejul unor expoziţii şi concursuri de vinuri organizate în ţară sau străinătate. Un succes remarcabil au obţinut la Expoziţia Internaţională de la Paris, odată cu inaugurarea Turnului Eiffel, din 1889.
Între anii 1984-1986, muzeul a fost vizitat de elita scriitorilor români, iar la trei ani de la deschidere Paul Everac i-a călcat pragul. „Nu sunt un tip aşa zevzec/ Să dau un autograf pe sec/ Şi nici aşa de teleleu/ Să mă ameţesc doar cu un muzeu“, a scris acesta în cartea de impresii. Reprezentanţii muzeului au materializat acest catren peste ani, iar acum în instituţia de cultură se află şi o vinotecă, vizitatorii putând degusta o cupă de vin. „Degustarea este vizionarea unei opere de artă, respectiv vinul. Artistul este viticultorul, cel care, pentru a obţine un vin bun, începând din primăvară şi până în toamnă, stă în vie şi execută lucrările de care aceasta are nevoie şi îşi împleteşte acolo, împreună cu soarele, sufletul lui“, a încheiat Maria Ancuţa.
Muzeul Viei şi Vinului din Drăgăşani este o împletire frumoasă de istorie, legendă, ospitalitate, dăruire, o împletire a mii și mii de fire ale culturii trecute cu cele prezente.

ȘTIRI VIDEO GdS

Cioloş: PLUS nu va mai face declaraţii politice

Preşedintele PLUS, europarlamentarul Dacian Cioloş, a anunţat că membrii partidului nu vor mai face declaraţii politice şi vor intra într-un "armistiţiu...