Iaurt de oaie de Giurgiţa, pastramă şi cârnaţi de oaie, telemea de capră, lapte covăsit de la Ciupercenii Vechi, ciolan afumat din porc Mangaliţa sunt doar câteva dintre produsele care au fost prezentate miercuri la Palatul Parlamentului. Bunătăţile aduse în Capitală de producătorii agricoli din Dolj au fost degustate de parlamentari din 19 ţări ale Uniunii Europene. O parte din poveştile fermierilor prezenţi la expoziţie au fost prezentate de Gazeta de Sud, în campania „Cred în România“. La evenimentul dedicat Politicii Agricole Comune și Politicii de Coeziune au fost prezenţi producători agricoli din toată ţara şi am descoperit şi alte poveşti de succes.
Zeci de producători agricoli din România s-au reunit miercuri la Palatul Parlamentului, în cadrul unui eveniment dedicat Politicii Agricole Comune și Politicii de Coeziune, la care au participat 50 de parlamentari din 19 ţări ale UE. Acțiunea a fost un prilej de promovare a produselor agroalimentare românești, iar Doljul a fost reprezentat de producători agricoli care fac parte din trei cooperative din judeţ. Îmbrăcaţi în port popular, aceştia au pus pe masa invitaţilor preparate cu gust, făcute după reţete vechi şi care sunt în curs de a obţine atestat de produs tradiţional. „Am adus produse din porc din rasa Mangaliţa: burtican, cârnaţi, cotlet, ceafă, slănină, piept, muşchi, ciolan. Toate acestea sunt făcute în ferma noastră, după reţete vechi. Slănina, de exemplu, o ţinem la sare minimum o lună, apoi o scoatem la zvântat, după care o afumăm. Ciolanul îl ţinem la saramură între cinci şi şapte zile, apoi îl lăsăm să se scurgă şi îl afumăm“, a spus Gilbert Vîrcan, de 23 de ani, din Dăbuleni, reprezentant al Asociaţiei Producătorilor de Produse Tradiţionale Ferma lu’ Ghirţă.
A participat la târguri în toată ţara, dar a spus că prin prezenţa la acest eveniment speră ca produsele din Dăbuleni să devină cunoscute şi în rândul oficialilor europeni, în contextul în care ţara noastră deţine Preşedinţia la Consiliul UE.
„Doresc să promovez munca mea“
Costel Dinuţ este din Ciupercenii Vechi şi a expus la Palatul Parlamentului produse tradiţionale, de care mulţi dintre noi am uitat. „Am venit cu lapte covăsit, pe care puţini îl mai fac. Eu cu asta am crescut şi singurul ingredient folosit este laptele. Reţeta este simplă: fierbem laptele la 180 de grade, îl lăsăm să se răcească, după care punem covăseala, îl lăsăm o noapte, iar apoi îl punem la frigider. În afară de lapte, am adus şi telemea de vacă“, a spus fermierul, reprezentant al Cooperativei Eliana Dev.
Produsele care s-au bucurat însă de un mare succes în rândul degustătorilor au fost cele din peşte. „Sunt două sortimente de peşte din Dunăre pe care mulţi ar vrea să îl consume, dar ezită pentru că au prea multe oase. M-am gândit să le prepar astfel încât să poată fi consumate mai uşor. Am despicat peştele, l-am sărat şi l-am afumat în spaţiu deschis, iar astfel multe oase se înmoaie. Peştele este pescuit chiar de noi. Prin prezenţa la acest eveniment, doresc să promovez munca mea, zona noastră, a Dunării, iar oamenii să vadă ce iese din mâinile noastre, nu din maşini“, a spus Costel Dinuţ, care a adăugat că este pentru prima dată când participă la un eveniment de o asemenea anvergură.
„Îi îndemn pe olteni să aibă mai mult curaj“
Un alt reprezentant al Doljului a fost Radu Cioroiu, din Giurgiţa. Deţine o fermă de 450 de oi şi toate produsele pe care le-a expus la Bucureşti sunt rezultatul unei pasiuni pe care şi-a urmat-o. Dragostea pentru o îndeletnicire străveche – oieritul -, pentru plaiurile Olteniei natale şi dorinţa de a promova produsele care se prepară aici sunt secretele succesului său. „Animalele care cresc în sud se hrănesc pe păşuni cu iarbă coaptă, faţă de cele de la munte, iar diferenţa dintre munte şi câmpie se regăseşte şi în produsul finit, în carne şi lactate. Gustul produselor este dat de respectarea reţetelor vechi, făcute cu pasiune“, a spus Radu Cioroiu, reprezentant al Cooperativei Agricole Steaua Olteniei Giurgiţa.
A pus pe masa oficialilor europeni, şi nu numai, iaurturi de oaie şi de capră, telemea de oaie şi de capră, pastramă şi cârnaţi de oaie, pâine în ţest, dar şi ulei de primă presă, presat la rece. „Suntem aici pentru a demonstra că se fac produse tradiţionale în sudul Olteniei care nu au fost promovate şi îi îndemn pe toţi oltenii să aibă mai mult curaj şi să le producă. Atestatul de produs tradiţional ne va da certitudinea desfacerii pentru că oamenii au început să cunoască diferenţa dintre producţia de flux mare şi producţie de nişă“, a adăugat Radu Cioroiu.
„20 la sută din populaţia ţării caută produse sănătoase“
Evenimentul de la Palatul Parlamentului a reunit fermieri şi din alte zone ale ţării, care s-au întrecut în produse cu gust inconfundabil. Telemeaua de Sibiu este unul dintre produsele tradiţionale atestate la nivel naţional pentru care se doreşte o recunoaştere şi la nivel european. Florin Dragomir, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Telemea de Sibiu, ne-a spus povestea preparării acestui produs. „Telemeaua de Sibiu este făcută cu respectarea proceselor de preparare, dar şi iarba pe care o pasc animalele dă gustul produsului. O facem din moşi-strămoşi, iar acum ne dorim să fie protejată şi la nivel european pentru că au început să apară falsuri. Suntem zece producători de telemea de oaie în judeţ“, a spus Florin Dragomir.
Cei care au vrut să deguste ceva dulce au avut la dispoziţie şi produse apicole naturale aduse de producători din Giurgiu. „Am venit cu polen crud, fagure, căpăceală, miere cu nucă şi miere care nu este prelucrată termic. În acest moment există un segment de oameni, după părerea mea, aproximativ 20 la sută din populaţia ţării, care caută produse alimentare sănătoase, iar produsele apicole naturale au foarte multe beneficii pentru organism“, a spus Dan Căpitanu, producător apicol din Giurgiu.
Gheorghe Tăuşan, din Sebeş, judeţul Alba, a expus prăjituri, cozonaci şi gogoşi fără conservaţi sau aditivi şi spune că oamenii trebuie să se ferească de produsele cu termen lung de valabilitate. „Produsele noastre sunt apreciate, dar de la aprecia gustul până la a cumpăra este cale lungă. Mulţi preferă produsele mari, aspectuoase. Am văzut în magazine cozonaci cu termen de valabilitate de o jumătate de an. Ce cozonac este acela?“, se întreabă bărbatul.
Facilităţi pentru producători
După ce a degustat produsele tradiţionale aduse din toate colţurile ţării, Alexandru Stănescu, președintele Comisiei pentru agricultură a Camerei Deputaților, a spus că unul dintre proiectele de pe agenda de lucru este crearea unei agenţii care să le promoveze. „Vrem să înfiinţăm o agenţie, în cadrul Ministerului Agriculturii, pentru promovarea produselor româneşti. Practic, va fi o agenţie care va scurta drumul de la produsul românesc până la atestarea lui europeană. Totodată, există o aplicaţie, pe care a creat-o AFIR, aplicația CPAC – Catalogul Produselor Alimentare Certificate, care conţine harta producătorilor din România, iar cumpărătorii pot vedea care sunt produsele tradiţionale atestate“, a spus Stănescu.
Un alt sprijin pentru fermieri ar putea veni prin intermediul Casei de Comerţ Agroalimentar „Unirea“, înfiinţată recent de Ministerul Agriculturii pentru a le prelua produsele. „Am înfiinţat această Casă de Comerţ care să poată să preia aceste minunăţii şi să le ducă la consumator într-o cantitate suficientă şi la un preţ rezonabil. Aceasta funcţionează, iar oamenii se pot informa prin intermediul Direcţiilor Agricole. Toate sectoarele trebuie dirijate către o astfel de entitate care să le asigure predictibilitate şi un preţ care să le răscumpere munca şi să le garanteze veniturile“, a spus Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.
Indiferent că au venit din Oltenia, Moldova, Muntenia sau Transilvania, producătorii prezenţi miercuri la Palatul Parlamentului au demonstrat că din mâinile lor ies preparate care pot promova România în Uniunea Europeană.
