21.7 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljCred în România (VI): Afacere cu gust de căpşune în patria cartofilor

Cred în România (VI): Afacere cu gust de căpşune în patria cartofilor

Un doljean a dezvoltat în patria cartofilor una dintre cele mai mari ferme de căpşune din judeţ. S-a întâmplat după ce 14 ani a muncit în străinătate. A decis să asculte chemarea fiului său, student la Agronomie, şi să investească în pământurile natale o mare parte din banii obţinuţi cu trudă în pribegie. Ferma de căpşuni a fost de departe cea mai profitabilă opţiune, iar în prezent aceasta se întinde pe cinci hectare şi produce fructe aproape tot anul. Aflaţi din articol povestea familiei Drăghici şi cum au ajuns căpşunele din Mârşani să aibă căutare în toată ţara.

Florin Drăghici a dezvoltat în patria cartofilor una dintre cele mai mari ferme de căpşuni din judeţ (Foto: Lucian Anghel)

La cei 50 de ani pe care îi are, Florin Drăghici a aflat ce înseamnă gustul amar al muncii peste hotare, în timp ce în ţară i-au rămas fiinţele cele mai dragi: copiii. Aceştia erau mici când a decis să plece, iar despărţirea a lăsat urme adânci şi de o parte, şi de alta. „Am plecat în Italia pentru că nu mai puteam să fac faţă aici. Mă ocupam de agricultură şi am decis împreună cu soţia să luăm drumul străinătăţii. Avem doi copii, cel mic avea atunci şapte ani, cel mare – nouă. Nu se mai putea trăi aici. Pusesem 100 de hectare de grâu, pierdusem tot şi am luat drumul străinătăţii“, povesteşte cu lacrimi în ochi Florin Drăghici, din Mârşani. După 14 ani, au hotărât că trebuie să se întoarcă acasă. „Copiii ne-au spus că nu mai pot trăi fără noi şi ne-au chemat acasă. Unul dintre fiii mei este student la Agronomie şi ne-a spus că se pot face bani şi din agricultură. Ne era teamă de România, ştiam ce este aici, dar am decis să venim“, a adăugat bărbatul.
Aşa a început totul. În urmă cu patru ani au închiriat două hectare de teren şi au început să cultive căpşuni. În primul an, investiţia s-a ridicat la 20.000 de euro. Afacerea a demarat cum nu se poate mai prost, însă. „În cultură a intrat un parazit, care a mâncat rădăcinile plantelor. Investisem 20.000 de euro şi, de disperare, am plecat înapoi în Italia. După trei luni mi-au telefonat soţia şi fiul şi mi-au spus că au găsit o soluţie şi şi-au revenit plantele“, a mai spus bărbatul.

„Nu poţi face agricultură fără tehnologie“

În primul an, a obţinut producţii de 30 de tone de căpşune la hectar, iar cerinţa pe piaţă era foarte mare. Fructele din Mârşani au ajuns pe mesele doljenilor, dar aveau căutare şi în alte judeţe. „Când am ieşit la piaţă, era coadă. Toată lumea voia căpşune. Aveam clienţi de la Timişoara, de la Cluj“, a spus Florin Drăghici. Văzând succesul de care se bucură afacerea sa, a decis să se dezvolte. Pe lângă faptul că a mărit suprafaţa cultivată, a mizat şi pe mai multe soiuri, astfel încât să recolteze eşalonat şi, practic, să aibă producţii aproape tot anul. „Am hotărât să plantez cinci hectare, două se coc primăvara, două în august şi restul toamna, deci voi avea recolte tot anul. Avem însă şi daune pentru că primăvara vine cu brumă şi afectează mai mult de jumătate din cultură, din acest motiv o protejăm cu agril. La început am plantat soiuri din Italia, apoi am optat pentru soiuri de la Staţiunea din Piteşti“, a spus fermierul din Mârşani. Pentru cultura din acest an, a dublat investiţiile. „Anul acesta am investit cam 40.000 de euro, pentru că nu poţi face agricultură fără tehnologie. Am cumpărat motosape, maşini de erbicidat, administrăm şi îngrăşământ natural din ferme, avem contract cu o societate care produce găini ouătoare şi resturile pe care le produc le luăm noi. Avem şi stupi, pentru polenizare“, a spus bărbatul.
Mare parte din investiţii s-au făcut cu fonduri obţinute de la Uniunea Europeană, prin măsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, pe care a accesat-o fiul lui Florin. Prima tranşă de bani s-a ridicat la 30.000 de euro şi mai trebuie să primească 10.000 de euro. „Am căutat să investesc în produse bune pentru că altfel nu poţi face fructe de calitate. Anul acesta, dacă nu avem dăunători sau probleme, sperăm să ajungem la producţii de 20 – 30 de tone la hectar. Anul trecut, umpleam lădiţele la fiecare 30 de centimetri“, a spus Florin.

Anul trecut, Florin Drăghici a obţinut producţii de 30 de tone de căpşune la hectar;

„Dacă toţi românii ar face ce fac eu, nu am mai importa căpşune“

Primele fructe se vor coace peste aproximativ o lună şi vor ajunge pe pieţele din întreaga ţară. Mare parte din producţie va ajunge însă la angro. Cu toate acestea, preţul rămâne unul bun. „Noi suntem mulţumiţi şi, chiar dacă avem pierderi, se câştigă. La angro, vindem cu 10 lei kilogramul de căpşune şi 15 lei pe piaţă. În noiembrie le-am vândut şi cu 17-20 de lei kilogramul“, a mai spus Florin.
De vânzarea la piaţă se ocupă soţia lui, Luiza. Femeia spune că la început i-a fost dificil să îi convingă pe clienţi că fructele pe care le comercializa erau produse în propria fermă. „Oamenii nu credeau că fructele sunt produse la noi, credeau că sunt din afară. Ulterior s-au convins. Este foarte multă muncă, dar şi satisfacţia este pe măsură“, a spus Luiza Drăghici, de 44 de ani.
Problemele apar însă atunci când au nevoie de forţă de muncă. Negăsind oameni care să îi ajute, multe dintre activităţi le fac singuri. „Când se coc este cel mai dificil, atunci trebuie să găsesc ajutor, şi îmi este foarte greu. Anul acesta vreau să merg la Inspectoratul Teritorial de Muncă şi să găsesc nişte oameni pe care să mă pot baza. Şi eu, şi soţia suntem învăţaţi cu munca. Am dus o viaţă de sclav dincolo, dar numai muncind ai realizări. Dacă nu munceşti, nu ai. Dacă toţi românii ar face ce fac eu, nu am mai importa căpşune“, a afirmat Florin.
De aceeaşi părere este şi soţia lui, Luiza. „Şansa acestei ţări ar fi foarte mare dacă tinerii ar vrea să muncească. Sunt însă mulţi care nu vor să facă sacrificii. Din acest motiv ajungem să importăm, pentru că nu muncim“, a spus femeia.

„În orice ţară am pleca, suntem tot nişte străini“

Faptul că afacerea a fost una profitabilă, precum şi susţinerea de care a beneficiat prin intermediul fondurilor europene sunt doar câteva dintre argumentele care îl determină să continue.
În viitor vrea să se dezvolte, să achiziţioneze o linie de procesare, dar şi să încerce să obţină finanţare pentru a cultiva căpşuni în solarii. Este, de altfel, şi sfatul pe care îl dă tinerilor care mai cred în România: să se dezvolte pe plan local. „Înainte era greu, pentru că nu erau fonduri europene. Eu îi sfătuiesc pe tineri să se informeze, să acceseze fonduri europene şi să se dezvolte. Pentru ei este cea mai bună soluţie pentru că în orice ţară am pleca, suntem tot nişte străini şi nu ne vede nimeni cu ochi buni. Dacă eu aş fi avut facilităţile pe care le am acum, nu aş mai fi plecat o zi în străinătate“, a încheiat Florin Drăghici.
Dacă şi dumneavoastră cunoaşteţi oameni care cred în România şi pun o cărămidă la reclădirea ei, trimiteţi-ne povestea lor pe adresa de e-mail [email protected].

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS