Recunoscută drept patria cartofului, comuna Mârşani luptă să păstreze acest titlu, iar în această perioadă aproape că nu există gospodărie în care să nu se cultive această legumă. Primele recolte ar urma să ajungă pe mesele consumatorilor din judeţ şi din ţară la începutul lunii mai.
Este forfotă mare în această perioadă pe câmpurile din comuna doljeană Mârşani. Aproape că nu există gospodărie fără un cultivator de cartofi, iar în aceste zile toată suflarea satului este mobilizată la plantatul acestor legume timpurii. Gugu Oprea are 63 de ani şi de patru decenii este cultivator de cartofi. În tot acest timp, s-a specializat şi a găsit soluţii care să îi asigure producţii bune. Cultura de cartofi se întinde pe o suprafaţă de trei hectare, iar o parte din aceasta este protejată cu folie. „Cultiv cartofi de 40 de ani, de dinainte de Revoluţie, şi m-am extins treptat. I-am pus şi la folie, unde temperatura este cu cinci grade mai mare faţă de temperatura de afară, ca să putem ieşi printre primii. Este foarte mare investiţia, dar ce să facem, alt serviciu nu avem. Am început să plantăm în urmă cu câteva zile şi sperăm să terminăm acum. După 1 mai vom ieşi cu primele producţii pe piaţă. Recoltarea este cea mai dificilă, pentru că trebuie să îi pui în sac, să îi aduni, să îi speli, că nu ţi-i ia nimeni altfel. Îi dăm la angro, şi pe la Târgu Jiu, şi pe la Craiova, unde putem. Pe piaţă nu avem loc. Putem să îi dăm cu 1,2 lei kilogramul, dar şi cu 50 de bani“, a spus Gugu Oprea, care a adăugat că, după ce va recolta cartofii, va înfiinţa culturi de varză, ardei şi vinete.
Cultivarea cartofului, tradiţie de peste 50 de ani
Sunt 1.800 de gospodării în Mârşani şi tot atâţia cultivatori. La nivelul localităţii, cartoful se cultivă pe mai bine de 500 de hectare de teren. „În comuna Mârşani, din cele 1.800 de gospodării, nu există casă în care să nu se cultive cartofi timpurii. Este o tradiţie de peste 50 de ani la noi, de pe timpul când funcţiona Staţiunea de Cercetare şi Producţie a Cartofului. Solurile sunt nisipoase, iar toată suprafaţa cultivată cu cartofi este irigată. Sunt cetăţeni care anul trecut au scos şi 60 de tone de cartofi la hectar. Preţul a fost foarte bun anul trecut, un leu pe kilogram. Şi anul acesta sperăm să fie bine pentru că oamenii administrează şi îngrăşământ natural, peste 50 de tone de gunoi la hectar. Fac rost de gunoi de pasăre, iar producţiile sunt foarte mari. Gunoiul de pasăre este cel mai bun îngrăşământ pentru cartof. Tiruri întregi cu îngrăşământ vin în fiecare zi în comună. Avantajele sunt, pe de o parte, faptul că este mult mai ieftin decât îngrăşământul chimic, iar pe de altă parte faptul că se obţine un cartof mai sănătos“, a spus Constantin Ghencioiu, primarul din Mârşani.
În lipsa locurilor de muncă, legumicultura este îndeletnicirea de bază a locuitorilor din Mârşani. Mulţi dintre ei au dezvoltat acest sector accesând fonduri europene. Astfel au reuşit să înfiinţeze ferme şi să aplice tehnologii de peste hotare. „Avem şi cetăţeni care produc legume în solarii şi care au accesat şi fonduri europene. Avem în jur de 20 de tineri. Dintre aceştia, sunt şi oameni care au lucrat în agricultură în Germania şi vin şi aplică tehnologia aici“, a adăugat primarul.
Potrivit acestuia, în ultimii ani, mulţi dintre localnici au mizat şi pe fructe. Astfel, culturile de căpşuni au început să se extindă pe raza comunei. Şi aici, secretele sunt „împrumutate“ tot din străinătate. Recent, specialişti din Italia au venit în Mârşani şi le-au explicat oamenilor cum pot dezvolta afaceri rentabile cu căpşuni.
