În Vâlcea se produc cârnaţi tradiţionali, Foto, Digi24

În curând, doljenii vor putea cumpăra din magazine pastramă, cârnaţi, mezeluri, lactate, zacuscă, bulion, murături, varză murată şi alte produse, atestate ca fiind tradiţionale. Zece producători locali se pregătesc să autorizeze 16 produse tradiţionale.

Mai mulţi producători doljeni de produse tradiţionale şi-au luat inima în dinţi şi au decis să îşi avizeze produsele respective. Până anul acesta, niciun produs tradiţional preparat în Dolj nu era înregistrat cu documente ca produs autentic. Directorul Direcţiei Agricole Dolj, Adrian Popa, a menţionat că sunt în curs de autorizare sau se pregătesc să depună documentaţia zece producători care vor să le fie recunoscute cu acte 16 produse tradiţionale, ceea ce înseamnă că unii producători solicită avizarea a câte două produse.
„Zilele trecute am avut o întâlnire cu cei interesaţi să îşi atesteze produsele ca fiind tradiţionale. Lucrul acesta se face de către Direcţia Agricolă, apoi este nevoie de viza Ministerului Agriculturii. Noi suntem aproape de finalul procedurii pentru produsul carne de mangaliţă, de la Dăbuleni. Cred eu că într-o săptămână sau două vom finaliza. Avem produse de vacă la Ciuperceni, produse de oaie la Giurgiţa, legume la Desa și la Şimnic. Procedurile pentru acestea sunt avansate, fiind deja la stadiu de documente depuse“, a precizat directorul Direcţiei Agricole Dolj, Adrian Popa. El a spus că, în Dolj, vor fi atestate, din sfera legumiculturii, ca produse tradiţionale varză murată, murături, bulion și zacuscă din Desa, Şimnic, și Ciuperceni, iar pe produse animale vor fi atestate preparate din porc din rasa Mangaliţă, crescut la Dăbuleni, precum și pastramă de oaie şi alte preparate din carne de oaie, care vor fi atestate de un producător din Giurgiţa. Este vorba despre pastramă, cârnaţi, mezeluri şi alte produse din carne, dar şi din lapte. Se pregătesc cu documentaţia şi alţi producători din Brădeşti şi Teasc, cu produse din carne de vacă şi capră.
Directorul Direcţiei Agricole a mai spus că, după ce fermierii sau producătorii direcţi depun documentaţia la Direcţia Agricolă pentru înregistrarea ca produs tradiţional, apoi avizarea de la Ministerul Agriculturii se obţine foarte uşor, într-un timp scurt. Producătorii trebuie să arate şi că reţetele pe care le folosesc la prepararea produselor respective sunt tradiţionale, în stilul locului.

Avantaje şi dezavantaje

Produsele tradiţionale atestate au o serie de avantaje. Produsele atestate au preţuri mai mari decât cele procesate în domeniul industrial, iar producătorii intră mai uşor cu ele în magazine şi supermarketuri. Cu alte cuvinte, piaţa de desfacere ar fi asigurată. Produsele tradiţionale pot fi recunoscute uşor, deoarece pe etichetă se menţionează acest produs. Astfel că certificarea şi recunoaşterea legală a unui asemenea produs este şi în avantajul consumatorului. Atunci când un produs tradiţional este atestat şi va avea acea etichetă specifică afişată, acel produs poate fi comercializat cu uşurinţă nu doar în supermarketurile din România, dar şi în spaţiul european.
Alte aspecte care pot fi considerate avanataje pentru consumatori pot intra în categoria dezavantajelor pentru producători. Astfel de produse sunt realizate în stil artizanal, în sensul că nu sunt procesate pe linii de producţie în cantităţi industriale, ci în mod clasic, cu tăieturi manuale. Ceea ce înseamnă că producţia este limitată, iar întreprinzătorii sau fermierii nu pot produce în cantităţi industriale. „Un produs tradiţional înseamnă că respectă tradiţia şi nu ai voie să ai o linie tehnologică supermodernă, supersofisticată pentru producerea lui, ci trebuie să produci aşa cum produceau străbunii noştri, deci să se folosească tradiţia locului“, a mai spus Adrian Popa. În plus, controalele sunt severe. Persoanele care îşi avizează produse tradiţionale vor fi controlate săptămânal de către autorităţile competente.

Oltenia nu se poate lăuda cu multe produse tradiţionale cu acte

În Oltenia nu sunt foarte multe produse tradiţionale atestate. De exemplu, anul trecut, în Olt existau doar două produse tradiţionale atestate, respectiv prunele de Leleasca și zacusca de vinete de Giuvărăşti, care era introdusă şi în Registrul naţional al produselor tradiţionale.
Tot în 2018 existau în Vâlcea atestate 12 produse tradiţionale. Sunt produse autorizate sub brandul „Ca altădată“ şi este vorba despre muşchi perpelit, tobă ţărănească, jumări de porc, caltaboş oltenesc, cârnaţi din topor, cârnaţi cu miroase şi usturoi, carne afumată la garniţă, slănină usturoiată, dar și „cârnaţi cu ambâţ“. Tot în Vâlcea se găsesc țuica și rachiul „Tăria lui Cătălin“, precum și dulceaţa de trandafiri „Cămara dulce“.
Judeţele Dolj, Gorj şi Mehedinţi nu aveau în 2018 niciun produs tradiţional atestat.

Ramona OLARU
Lucrează din 2001 în mass-media şi consideră că cel mai important lucru în această meserie este corectitudinea. Jurnalist specializat pe domeniul economico-financiar, își călăuzește pașii după motto-ul „În afaceri, ca și în viață, trebuie să fii fair-play. Doar în acest fel câștigi cu adevărat!”