Acasă Local Dolj Craiovenii care au obţinut ilegal trei munți nu scapă de pedepse

Craiovenii care au obţinut ilegal trei munți nu scapă de pedepse

-

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au hotărât, luni, să respingă recursurile în casaţie formulate de doi craioveni şi fostul șef al Ocolului Silvic Voineasa, condamnaţi definitiv la câte zece, respectiv 12 ani de închisoare. Cei trei au fost acuzaţi de procurorii DNA că au falsificat o serie de documente în baza cărora au obținut fraudulos peste 500 de hectare de terenuri forestiere din Munții Puru, Galbenu și Petrimanu, din județul Vâlcea.

Procurorii Direcției Naționale Antico-rupție dispuneau, în martie 2014, trimiterea în judecată a craiovenilor Mircea Basarabă, administratorul SC Consult Turist Company SRL Craiova, Mihai Petrulian, fost asociat al firmei administrate de Basarabă, precum și a lui Gheorghe Deaconeasa, fostul şef al Ocolului Silvic Voineasa. Infracțiunile reținute de procurorii anticorupție au fost abuzul în serviciu cu consecințe deosebit de grave, respectiv participația improprie la această infracțiune.
În rechizitoriul întocmit, anchetatorii au reținut că, în perioada iunie 2004 – august 2006, Basarabă, Petrulian și Deaconeasa „au desfășurat o serie de activități pentru a dobândi, în mod fraudulos, terenuri forestiere situate în munții Puru, Galbenu și Petrimanu, din județul Vâlcea. Inculpații au acționat ca reprezentanți ai unor persoane fizice, moștenitori ai unor persoane despre care au susținut, în mod nereal, că ar avea drepturi de retrocedare asupra terenurilor respective și, în susținerea acestor afirmații mincinoase, au prezentat mai multe înscrisuri falsificate“.

Terenuri obţinute cu acte false

Concret, cei doi craioveni au apelat la sprijinul lui Gheorghe Deaconeasa, care a identificat terenuri forestiere al căror beneficiar ar fi trebuit să fie statul român. Ulterior, craiovenii ar fi „fabricat“ o serie de documente în baza cărora au obţinut peste 500 de hectare de teren forestier. „Ca și modalitate de operare, inculpații și-au preconstituit înscrisuri prin contrafacerea scrierii și, ulterior, le-au folosit, atât în fața membrilor comisiilor implicate în cadrul procedurii de reconstituire a drepturilor de proprietate, cât și în fața instanțelor de judecată care au judecat litigiile decurgând din reconstituirea frauduloasă“, au reținut anchetatorii.
Prin aceste „inginerii“, inculpații au intrat în posesia unei suprafețe totale de 509,9 hectare de teren forestier, situate în munții Puru, Galbenu și Petrimanu, din județul Vâlcea. Prejudiciul a fost stabilit la suma totală de 12.913.761 de lei.

Condamnaţi definitiv în urmă cu un an

Dosarul s-a judecat la Tribunalul Vâlcea, după care a ajuns pe rolul Curții de Apel Pitești, instanță care s-a pronunțat la sfârșitul lunii noiembrie 2017. Deaconeasa a primit o pedeapsă de 12 ani de închisoare, iar craiovenii Petrulian și Basarabă au fost condamnați la câte zece ani de închisoare. În plus, cei trei inculpați au fost obligați să achite statului suma de 13.492.498 de lei.
Mai trebuie spus că, în iunie 2016, cei trei inculpaţi au fost condamnaţi definitiv de judecătorii de la Curtea de Apel Piteşti într-un dosar asemănător, în care au fost acuzaţi că au pus mâna ilegal pe alte 544 de hectare de păduri. Basarabă a fost condamnat la șapte ani de închisoare, Petrulian la șase ani, iar Deaconeasa la șapte ani și șase luni, toate pedepsele fiind cu executare. Păduraru a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare. De asemenea, instanța a hotărât ca inculpații să achite statului suma de 17.668.111 lei.
Tot în iunie 2016, craiovenii Basarabă și Petrulian au fost ridicați și duși la Penitenciarul Craiova în baza mandatelor de executare a pedepselor emise de instanța de judecată.
În septembrie, anul acesta, cei trei inculpaţi au formulat recursuri în casaţie la Înalta Curte, însă nu au avut câştig de cauză. „Respinge ca nefondate recursurile în casaţie declarate de inculpaţii Basarabă Mircea, Deaconeasa Gheorghe şi Petrulian Mihai Dan împotriva deciziei penale nr. 1100/A din 29 noiembrie 2017 a Curţii de Apel Piteşti, pronunţată în dosarul nr. 826/90/2014“, se arată în hotărârea instanţei de pe 10 decembrie, care este una definitivă.

Recursul în casaţie

Potrivit legii, recursul în casaţie reprezintă o cale extraordinară de atac împotriva unei hotărâri definitive pronunţate de curţile de apel. Există numai câteva cazuri în care se poate face recurs în casaţie. Printre altele, se poate formula un recurs în casaţie atunci când dosarul a fost judecat de o instanţă inferioară, când inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală sau când au fost aplicate pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege. În cazul în care cererea de recurs în casaţie a fost respinsă, cel care a declarat recursul în casaţie nu mai poate formula o nouă cerere împotriva aceleiaşi hotărâri, indiferent de motivul invocat.

ȘTIRI VIDEO GdS