Acasă Local Dolj Chinezul Soso şi problemele lui de la Craiova

Chinezul Soso şi problemele lui de la Craiova

-

În plină criză a forţei de muncă, în Craiova îşi fac apariţia tot mai mulţi imigranţi din Vietnam, Nepal sau China. Pentru a fi angajaţi, imigranţii din afara UE au nevoie de un aviz de muncă eliberat de inspectoratul pentru imigrări. Cum se acordă însă aceste avize? GdS a descoperit că în sistem există lacune care pot face ca procesul să devină subiectiv.

Conform statisticilor, peste 6.500 de străini din afara UE au primit avize de angajare în România în primele nouă luni ale anului 2018. Pentru a reduce deficitul de forţă de muncă de pe piaţa internă, autorităţile au hotărât ca în acest an să aprobe până la 8.000 de de avize, dublu faţă de 2017. Antreprenorii se orientează acum spre muncitori din Vietnam, Turcia, Nepal, Sri Lanka sau China. Angajarea muncitorilor din afara UE se face în baza unei legislaţii specifice, avizele de muncă fiind eliberate de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). Cum se eliberează însă aceste avize? Un caz petrecut recent la Craiova scoate la iveală lacunele sistemului de acordare a avizelor de muncă, lacune care pot face ca acest proces să devină subiectiv. Încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României este reglementată de OG nr. 25/2014, aprobată prin Legea nr. 14/2016, cu unele modificări ulterioare. Potrivit actului normativ, fiecare angajator care doreşte să angajeze un muncitor din afara UE trebuie să întocmească un dosar cu mai multe acte pe care îl depune la IGI – instituţie care acordă avizul de muncă. Printre alte condiţii pe care angajatorul este obligat să le respecte, acesta trebuie să desfăşoare pe teritoriul României „activităţi compatibile cu funcţia pentru care solicită încadrarea în muncă a străinului“ (art. 4, alin. 2, lit. a). Concret, IGI trebuie să stabilească o corespondenţă între activitatea desfăşurată de firmă şi funcţia pe care se încadrează imigrantul. Spre exemplu, o persoană nu poate fi încadrată ca „frizer“ la un „service auto“, pentru că funcţia nu este compatibilă cu domeniul de activitate al firmei.

Decizie bizară la Imigrări…

După cum se ştie, activităţile economice desfăşurate de o firmă sunt codificate conform Clasificării Activităţilor din Economia Naţională (CAEN), iar funcţiile sunt codificate conform Clasificării Ocupaţiilor din România (COR). Ajungem acum şi la studiul nostru de caz. În 2013, cetăţeanul chinez Huang Shaohua (Soso) şi-a înfiinţat la Craiova o firmă (Huang Soso SRL) care vinde în principal îmbrăcăminte şi încălţăminte într-un magazin din Piaţa Centrală. În certificatul de înregistrare, firma are ca principal domeniu de activitate „comerţul cu ridicata al îmbrăcămintei şi încălţămintei“ (cod CAEN – 4642). Firma este autorizată să desfăşoare multe alte activităţi, printre care comerţul cu amănuntul al îmbrăcămintei (CAEN – 4771) şi încălţămintei (CAEN – 4772), acestea fiind obiecte secundare de activitate. Soso este angajat pe propria firmă ca încărcător-descărcător (cod COR – 933301). În cursul anului 2018, el s-a gândit să-şi angajeze şi sora pe firmă, pe celălalt post de încărcător-descărcător din organigrama societăţii. De ce pe această funcţie? După cum ne-a explicat, alte funcţii presupun şi studii de specialitate, iar echivalarea studiilor între China şi România este destul de complicată. Funcţia de „încărcător-descărcător“ este asimilată muncitorilor necalificaţi şi necesită doar studii primare, fiind deci mai uşor accesibilă. Soso a depus dosarul la IGI şi a aşteptat eliberarea avizului, convins că nu va fi nici o problemă. Surpriză însă, cererea i-a fost refuzată, motivul oficial fiind acela că firma nu desfăşoară activităţi compatibile cu funcţia pentru care a cerut avizul. Mai mult, IGI spune că obiectul principal de activitate al firmei este „comerţul cu ridicata al îmbrăcămintei şi încălţămintei“ (cod CAEN – 4642), însă firma nu este autorizată să desfăşoare activitatea respectivă. De asemenea, activităţile autorizate ale firmei (comerţ cu amănuntul al îmbrăcămintei şi încălţămintei) nu ar fi compatibile cu funcţia de „încărcător-descărcător“ (cod COR – 933301). Decizia IGI Dolj pare cel puţin ciudată pentru oricine are minime cunoştinţe despre modul de funcţionare al societăţilor comerciale. După cum se ştie, orice firmă are un domeniu principal de activitate şi o mulţime de domenii secundare, pe care le autorizează atunci când are nevoie. Dacă doreşte, firma poate să nu mai desfăşoare la un moment dat activitatea principală înscrisă în certificatul de înregistrare. De aceea, imputarea că firma nu este autorizată pentru activitatea principală din certificat ni se pare neobişnuită. Mai mult decât atât, ce să înţelegem din motivarea că funcţia de încărcător-descărcător nu este compatibilă cu activităţile de comerţ „cu amănuntul“? Că ar fi fost compatibilă cu activitatea de comerţ „cu ridicata“? Sau că această funcţie este compatibilă cu alte activităţi?

Legislaţia încurcată dă bătăi de cap

Vrând să înţelegem care a fost raţionamentul celor de la IGI Dolj, am descoperit lacune în întregul sistem. Concret, i-am întrebat pe cei de la IGI cărui cod CAEN îi corespunde funcţia de „ încărcător-descărcător“ (cod COR – 933301). Era evident că trebuie să ştie, din moment ce au decis că această funcţie nu era compatibilă cu domeniile de activitate deţinute de firma Huang Soso. Pare incredibil, dar pornind de aici am aflat că nici o instituţie care gestionează acest tip de informaţii nu ştie să răspundă la această întrebare. Întrebările noastre au fost adresate oficial, în baza Legii nr. 544/2001 privind accesul la informaţii, către următoarele instituţii: Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), ITM/Inspecţia Muncii, Ministerul Muncii, Institutul Naţional de Statistică (INS) şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).
Să le luăm însă pe rând. Iniţial, am adresat întrebări către IGI şi ITM/Inspecţia Muncii, care au trimis solicitarea noastră către Ministerul Muncii, pentru „competentă soluţionare“. La rândul său, Ministerul Muncii ne-a făcut o întreagă istorie a ocupaţiei de „încărcător-descărcător“, care a fost inclusă în COR încă din anul 1995 la grupa de bază 9330 – „Muncitori necalificaţi în transporturi şi manipulanţi mărfuri“. În 2011, ocupaţia a fost translatată la codul COR – 933301, grupa de bază 9333 „Manipulanţi de marfă“, care are următoarea descriere: „Manipulanţii de marfă îndeplinesc sarcini cum ar fi: ambalare, transport, încărcare şi descărcare a navelor şi aeronavelor ori transportă şi stivuiesc manual mărfuri în diverse depozite“. Pornind de la această definiţie, era evident că orice magazin care vinde cu ridicata sau cu amănuntul îmbrăcăminte sau încălţăminte are nevoie de manipulanţi de mărfuri, nu doar de vânzători. Mai ales dacă este un magazin destul de mare, cum este cel al lui Soso. O precizare se impune aici: vânzarea cu amănuntul nu înseamnă neapărat în cantităţi mici, ci vânzare către cumpărătorul final, la bucată. Un magazin de vânzare cu amănuntul poate să aibă în depozit cantităţi mari de marfă, pe care să o vândă ulterior la bucată. Avem în acest sens magazinele de tip supermarket sau hypermarket, care desfăşoară activităţi de vânzare cu amănuntul. Dar să revenim la răspunsul Ministerului Muncii. Ministerul ne-a comunicat că există o procedură de actualizare a COR, aprobată încă din anul 2002. Conform acestei proceduri, pentru introducerea unei ocupaţii în COR este nevoie de un „memoriu justificativ“ din care să reiasă inclusiv codul CAEN care corespunde ocupaţiei respective, „pentru realizarea concordanţei dintre activitate şi ocupaţie“. La final însă, ministerul ne serveşte surpriza: „Ţinând cont că procedura de actualizare a COR a fost aprobată în anul 2002 şi luând în considerare că ocupaţia „încărcător-descărcător“ se regăseşte în COR încă din anul 1995, vă informăm că Ministerul Muncii nu deţine o documentaţie pentru ocupaţia respectivă“. Aşadar, deşi recunoaşte (cel puţin în cazul ocupaţiei de „încărcător-descărcător“) că nu ştie să realizeze corespondenţa CAEN-COR, Ministerul Muncii ne trimite la IGI pentru a ne lămuri cum a aplicat această corespondenţă. Practic, ne învârteam în cerc. Întrucât procedura de actualizare a COR se face prin ordin comun al ministrului muncii şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică, ne-am adresat şi INS, sperând că obţinem mai multe lămuriri. Instituţia ne-a băgat însă şi mai mult în ceaţă, deoarece susţine că „interconectarea/corelarea entităţilor de clasificare din COR şi CAEN nu este posibilă pe criterii ştiinţifice“. Mai mult decât atât, „stabilirea unor relaţii de corespondenţă între clasele de activitate din CAEN şi codurile din COR nu intră în sfera de activitate a instituţiei noastre“, ne-a informat INS la final. La rândul său, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului ne-a îndrumat către INS pentru a identifica clasele CAEN în care se încadrează ocupaţia de „încărcător-descărcător“, iar pentru precizări legate de COR ne-a sfătuit să ne adresăm Ministerului Muncii. Adică ne-au trimis acolo de unde am venit.

Firmele, puse pe drumuri de stat

Văzând ce au răspuns instituţiile abilitate din România la o chestiune atât de simplă şi de banală (cu ce activitate este compatibilă funcţia de încărcător-descărcător), întrebarea noastră pare cu atât mai legitimă: cum a deliberat IGI Dolj în cazul firmei Huang Soso? De unde ştie IGI că această funcţie nu este compatibilă cu activităţile derulate de firmă? Care mai este temeiul legal pentru refuzul avizului de muncă? Empiric, incompatibilitatea nu este atât de evidentă ca în exemplul ales de noi, cu persoana angajată ca „frizer“ la un „service auto“. Şi atunci, cum judecăm? Extrapolând, pentru câte alte ocupaţii introduse în COR în 1995 sau mai devreme şi translatate în 2011 lipsesc memoriile justificative care fac corespondenţa cu codurile CAEN? O cercetare amănunţită ar putea scoate la iveală alte surprize. Teoretic, o firmă care nu primeşte avizul de muncă poate să atace decizia în instanţă sau poate să refacă cererea. În primul caz, este nevoie de bani pentru avocaţi. În al doilea caz, este nevoie de mii de euro pentru deplasarea în China, pentru că actele necesare nu se pot obţine pe cale electronică. În timpul acesta, firma pierde bani pentru că nu poate angaja oameni. Iar IGI nu oferă consultanţă pentru ca aceste proceduri să fie derulate cu succes.

ȘTIRI VIDEO GdS

DGA lansează o campanie anticorupție

"Tu poţi face lumină" este o campanie anticorupție pentru conștientizarea de către personalul M.A.I. și cetățeni a cauzelor și consecințelor implicării în fapte de corupție.