„Autostrada Olteniei“ Craiova-Lugoj, prioritate pentru Oltenia în 2015. Nu și pentru PSD!
„Autostrada Olteniei“ Craiova-Lugoj, prioritate pentru Oltenia în 2015. Nu și pentru PSD!

Chiar dacă PSD a ajuns să-i susțină proiectul lansat în 2015, europarlamentarul Marian Jean Marinescu nu crede că Autostrada Sudului București – Alexandria – Craiova – Lugoj este realizabilă în parteneriat public-privat. Proiectul este „praf în ochi“, singura soluție fiind fondurile UE.

Europarlamentarul PNL Marian Jean Marinescu critică proiectul Autostrăzii Sudului, anunțat săptămâna trecută de vicepremierul Viorel Ștefan. Autostrada Sudului (550 km), pe traseul București – Alexandria – Craiova – Drobeta Turnu-Severin – Lugoj, ar urma să fie construită în parteneriat public-privat (PPP) în următorii cinci ani. Tot în regim PPP, guvernul a anunțat și o autostradă Târgu Neamț – Iași, în Moldova. Proiectele au fost definite de guvern ca „strategice“ și „prioritare“. Marian Jean Marinescu spune însă că cele două proiecte sunt doar „praf în ochi“ pentru a acoperi vocile celor care cer autostrăzi, în special ale celor din Moldova, care au organizat recent marșul motorizat către București.
În 2015, Marian Jean Marinescu a fost cel care a susținut pentru prima dată necesitatea unei autostrăzi Craiova – Lugoj, care să lege Oltenia de Vestul Europei. La acea dată însă, guvernul PSD nu susținea proiectul autostrăzii către Vest, considerând prioritară autostrada Craiova-Pitești, care avea ca sursă de finanțare parteneriatul-public privat. Cu o singură excepție (Mihai Fifor), parlamentarii PSD de Dolj nu au participat nici la dezbaterea „Drumuri pentru Oltenia“ organizată de GdS, care urmărea un front comun al tuturor partidelor pentru Autostrada Olteniei Craiova – Lugoj („Uniți pentru Autostrada Olteniei“ – 8 iunie 2015). În consecință, proiectul Craiova – Lugoj nu a fost inclus ca prioritate în Master Planul General de Transporturi (MPGT) al României, pentru a fi realizat cu fonduri UE. Mai mult decât atât, proiectul „prioritar“ Craiova – Pitești în regim PPP a fost și el abandonat, iar Oltenia a rămas fără autostradă.

PSD a ajuns la vorba lui Marinescu

Chiar dacă PSD a ajuns să susțină proiectul lui Marian Jean Marinescu, europarlamentarul nu crede în propunerea guvernului dintr-un motiv foarte simplu: finanțarea prin PPP nu este bună, autostrada nefiind „bancabilă“. Concret, băncile nu ar împrumuta un investitor privat pentru construirea autostrăzii, pentru că nu ar avea încredere că acesta și-ar recupera banii din taxa de drum. „Eu cred că cele două autostrăzi, București – Craiova – Lugoj și Târgu Neamț – Iași, nu ar trebui să fie introduse într-un PPP și nici nu pot fi realizate în acest sistem deoarece nu ar exista posibilitatea recuperării banilor investiți. Vă reamintesc că a fost o încercare de a se realiza Comarnic – Brașov tot printr-un PPP, dar băncile au considerat că acest proiect nu este bancabil, în condițiile în care acest sector de drum are trafic foarte mare. Eu nu cred că traficul pe cele două sectoare de drum, din Moldova și Oltenia, poate acoperi costurile“, a spus Marinescu. În opinia sa, singura soluție ar fi ca România să ceară modificarea Programului Operațional de Infrastructură Mare (POIM) și să introducă cele două autostrăzi pe finanțare UE. Fondurile europene pentru coeziune și dezvoltare vin în România datorită a două regiuni foarte sărace, Oltenia – a șaptea regiune ca sărăcie în UE și nordul Moldovei – a cincea regiune ca sărăcie în UE. În consecință, este normal ca din aceste fonduri să fie finanțate autostrăzi care să aducă cu ele dezvoltarea celor două regiuni sărace, mai spune Marian Jean Marinescu. Europarlamentarul nu mai crede nici că, „după atâtea încercări“, drumul expres Craiova – Pitești va fi construit, mai ales că nu vede nici „dorința“ guvernului de a realiza proiectul Sibiu – Pitești, autostradă complementară care ar asigura, cu ocolul de rigoare, drumul Olteniei către Vest.

Bogdan GROȘEREANU
Lucrează din 2001 în presa scrisă și abordează subiecte diverse cum ar fi evenimentele, subiectele sociale, cele legate de administraţia locală, de politică, economie, dar şi investigație. A urmat traininguri pe jurnalism social, politic, acces la informaţii şi investigație, în special cele prin intermediul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Rise Project.