Preparatele tradiţionale au făcut deliciul publicului (Foto: Claudiu Tudor)

O nouă ediţie a proiectului „Dolju-n bucate“ a făcut deliciul tuturor celor care au luat parte ieri la eveniment, prin numeroasele bucate tradiţionale, pregătite cu multă pricepere de gospodinele din judeţ. De asemenea, evenimentul a promovat şi portul popular doljean, dar şi meşterii populari din zona noastră.

Pe acordurile viorii lui nea Aurică Voinescu, membru al cunoscutului Taraf din Grecești, şi cu vocea solistului Liviu Olteanu pe fundal, participanţii la evenimentul „Dolju-n bucate“, organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj, au mâncat cu poftă delicioasele preparate ale gospodinelor din comunele Bârca, Dăbuleni, Calafat, Izvoare, Urzicuţa, Greceşti, Cernăteşti, Pleniţa, Mischii, Bratovoieşti. La fiecare masă aranjată cu migală, în grădina Casei Universitarilor s-au perindat zeci de oameni care au vrut să guste din toate bunătăţile câte puţin. Toate arătau atât de bine încât era greu să îți alegi ce vrei, iar doljencele care s-au trezit dis-de-dimineaţă pentru a pregăti toată mâncarea pe care au servit-o s-au hrănit din laudele pe care le-au primit de la degustători. „Suntem cu sufletul deschis întotdeauna când suntem invitaţi la astfel de evenimente. Am făcut păpuşi de dragavei cu usturoi, ardei copt cu saramură de usturoi, pâine în ţest, turtă în foi, sarmale, carne de la garniţă, saramură de pui, peşte de la noi din Desnăţui, brânză de capră, musaca de cartofi, plăcintă cu mere, gogoşi, varză la cuptor cu costiţă şi cârnaţi, orez, râme şi o ciulama de ciperci. Am învăţat să pregătim aceste preparate de la bunici şi de la părinţi şi de la vecini. Vrem să transmitem mai departe priceperea în bucătărie. Copiii mei sunt încă mici, dar am văzut că sunt atraşi de bucătărie. Trebuie să înveţe pentru că oricum noi pregătim tot timpul acasă astfel de preparate“, a spus Florentina Mateescu, din comuna Bârca.

Pâinea în ţest şi turtele, la mare căutare

Aproape toate preparatele erau aşezate în străchini din lut pentru a reda cât mai bine imaginea mesei din mediul rural. O bătrână din comuna Izvoare, care a venit să arate şi ea cât de bine găteşte preparatele ale căror rețete le-a învăţat de la bunici, privea fericită către oricine venea să guste din vasele ei. Vrea să îi transmită mai departe fiicei sale dragostea pentru gătit şi e bucuroasă să spună secrete din bucătărie oricui o întreabă. „Am pregătit sarmale, raci umpluţi cu carne de porc, fasole sleită, bătută bine cu usturoi, pâine în ţest şi brânză. Am învăţat de la bunici să gătesc pentru că toate se trag din bătrâni. Am şi eu o fată, o învăţ şi pe ea, dar îmi zice tot timpul că îi place cum le fac eu. Pâinea, de exemplu, o frământ cu făină, apă, sare şi cu drojdie. Apoi o las la dospit şi în timpul acesta ard ţestul. Când s-a dospit o pun în tavă şi o mânjesc cu ulei sau cu bulion. Apoi o bag în ţest şi iese foarte bună“, a povestit Ioana Găluş, din comuna Izvoare.

Meşterii populari, prezenţi la eveniment

Pe lângă mâncare, oaspeţii evenimentului au putut admira „Covorul oltenesc“, ţesut de Anca Dumitrescu în atelierul său din comuna doljeană Măceșu de Jos, şi frumoasa ie românească prezentată de Liliana Dobrişoiu. La eveniment au fost aduse şi obiecte decorative din lemn, realizate cu multă iscusinţă de Rodica și Viorel Dîlganu din Craiova. „Suntem meşteri populari pe mobilier pictat. Am venit aici cu o mică parte din ceea ce facem noi. Facem parte din Centrul Creaţiei Populare şi mereu suntem prezenţi la astfel de evenimente. Am început să facem acest lucru plecând de la pasiunea soţului meu pentru tâmplărie, pe care a moştenit-o de la bunicul său, şi de la pasiunea mea pentru pictură, pe care o am din copilărie. Facem orice fel de obiecte. De la tocătoare, linguri şi tăvi până la seturi de mobilier. Crearea unui obiect mic durează câteva ore, noi lucrăm doar în serie limitată, pentru că doar soţul se ocupă de partea de atelier, iar eu de cea de pictură. Inspiraţia vine din natură, în special de la flori. Motivele cu ţărani le găsim în albumele vechi. De trei ani încoace, interesul pentru aceste obiecte a crescut. Noi încercăm să trezim gustul pentru mobilier pictat, care nu este foarte cunoscut în sudul ţării, dar foarte apreciat în alte zone şi chiar în străinătate“, a declarat Rodica Dîlganu.

„Trebuie să încercăm tot ceea ce este omeneşte posibil să ne păstrăm identitatea“

Proiectul „Dolju-n bucate“ a debutat în 2014, iar de atunci se bucură de mare succes, iar Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Dolj vrea să continue această tradiţie. „Publicul a «gustat» foarte bine acest proiect, iar acest lucru se vede după numărul mare de participanţi de la fiecare ediţie. Sunt alături de noi comunităţi locale. Este vorba despre Bârca, Dăbuleni, Calafat, Izvoare, Urzicuţa, Greceşti, Cernăteşti, Pleniţa, Mischii, Bratovoeşti. De asemenea, sunt implicate Asociaţiile Studenţilor Facultăţii de Litere şi Horticultură, Asociaţia Studenţilor Basarabeni, Asociaţia Vlahilor din Bulgaria şi Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară. Pentru a treia oară, deja, şi Universitatea Craiova este implicată în acest eveniment. Proiectul nostru a prins atât de bine pentru că el nu vorbeşte doar despre gastronomie. Vorbeşte despre istoria unor locuri şi a unor oameni. Gastronomia aceasta a plecat de undeva, mâncarea a fost creată de oameni. În acest fel putem vorbi de centenar şi de ideea de a fi român. Nu a fost greu să găsim oameni care încă mai gătesc mâncare tradiţională pentru că noi colaborăm cu ei de mulţi ani. Am găsit modalitatea de a stabili o conexiune cu ei şi, iată, vin de dragul nostru, din prietenie. Sunt foarte mulţi voluntari în acest proiect. Le place ideea proiectului şi le place să îşi promoveze comunităţile. Proiectul nostru vrea să transmită că ar trebui să fim mândri că suntem români, să fim mândri de identitatea noastră şi să încercăm tot ceea ce este omeneşte posibil să ne păstrăm această identitate nealterată“, a declarata Amelia Etegan, managerul CJCPCT