De regulă, accidentele de muncă se produc frecvent pe marile șantiere de construcții. Așa a fost în 2016, când un muncitor care lucra la noul stadion din Craiova a căzut în gol de la o înălțime de 13 metri
De regulă, accidentele de muncă se produc frecvent pe marile șantiere de construcții. Așa a fost în 2016, când un muncitor care lucra la noul stadion din Craiova a căzut în gol de la o înălțime de 13 metri

Angajatorii care nu le pun la dispoziție muncitorilor echipamentele de protecție adecvate sau nu se asigură ca angajații să utilizeze echipamentele din dotare, precum și firmele care pun în funcțiune utilaje care nu funcționează după standarde corecte riscă să aibă accidente de muncă, în urma cărora se pierd vieți omenești. Iată care sunt domeniile de activitate vulnerabile la accidente de muncă grave.

Indiferența unor firme față de sănătatea și securitatea angajaților se poate concretiza în pierderea de vieți omenești. În ultimii ani au avut loc în Dolj câteva accidente de muncă tragice, de o violență extremă. Un angajat care lucra la noul stadion „Ion Oblemenco“ a căzut în gol de la 13 metri, în timp ce era ancorat pe unul dintre pilonii de susținere ai stadionului în construcție. Mai mulți muncitori din construcții și-au pierdut viața după ce malul de pământ din șantierele la care lucrau s-a prăbușit peste ei. Un bărbat a murit după ce a manevrat necorespunzător un motostivuitor, iar un altul a decedat într-un accident stupid, fiind călcat de utilajul pe care îl conducea în timpul serviciului.
Cele mai frecvente nereguli întâlnite la firme din Craiova și din Dolj, din punct de vedere al sănătății și securității în muncă, sunt legate de „neasigurarea malurilor de pâmânt după ce se escavează, fapt ce are consecințe foarte grave asupra lucrătorilor. Din păcate, au fost câteva cazuri în care malurile de pământ s-au surpat peste lucrători și s-au soldat cu decese. Altă problemă ar fi aceea că se folosesc echipamente de muncă la înălțime care sunt neconforme și mă refer la schele care nu au scări de acces, nu sunt ancorate împotriva căderii. Altă neconformitate ar fi acea că se practică fără autorizare unele meserii, cum ar fi cea de motostivuitorist, cea de operator GPL, dar trebuie folosite corect și echipamente cu regim special de funcționare, cum ar fi motostivuitoarele sau echipamentele care funcționează sub presiune“, a precizat, la emisiunea „Economia Sudului“, Emil Murgu, șef Serviciu Compartiment Control Sănătate și Securitate în Muncă, în cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Dolj.
Reprezentantul ITM Dolj a precizat că domeniile de activitate vulnerabile la accidente de muncă sunt cele din domeniul construcțiilor, unele firme din industrie, precum și societăți din agricultură. În acest ultim domeniu de activitate, evenimentele se produc, în special, în campaniile agricole, când angajații intervin pentru a repara diverse utilaje agricole.

Fișele de instruire completate fictiv, un real pericol pentru angajați

Toți angajații trebuie să fie instruiți periodic fie de către personal specializat din cadrul firmelor (inspectori de SSM – sănătate și securitate în muncă), fie de către firme specializate în așa ceva. Numai că, de multe ori, în special la firmele mici, instruirile sunt fictive, angajații primind niște fișe de instruire pe care doar le semnează. Reprezentanții ITM Dolj recunosc că există astfel de practici și susțin că instruirea efectivă a salariaților este foarte importantă, deoarece ar putea reduce semnificativ evenimentele neplăcute care se pot produce în diverse unități economice.
În plus, este important ce se întâmplă cu angajatul în drumul său de la domiciliu către serviciu. Potrivit legislației muncii, este bine de știut și că, dacă se produce un accident pe traseul pe care îl parcurg angajații de acasă la serviciu sau de la locul de muncă înspre domiciliul angajatului, se consideră accident de muncă. În cazul în care angajatul se abate de la traseul zilnic în mod nejustificat, atunci nu mai este firma răspunzătoare, în eventualitatea producerii unui accident.

Angajatorul neglijent, bun de plată

Chiar dacă au refuzat să poarte un echipament de lucru, angajații nu pot fi sancționați de ITM. Este în sarcina firmei angajatoare să se asigure că oferă echipamente adecvate de protecție și că angajații le poatră în timpul serviciului. În cazul evenimentelor de muncă, unde se dovedește culpa angajatorului și se constată că s-a produs un accident de muncă, amenda maximă ce se poate aplica firmei este de 10.000 de lei, însă dacă se mai constată și alte abateri de la legislație care au condus la respectivul accident, totalul amenzilor aplicate nu poate fi mai mare decât dublul amenzii maxime, deci 20.000 de lei, a precizat Emil Murgu.
În cazul accidentelor de muncă grave, dacă se dovedește că este vina angajatorului, atunci reprezentanții firmei se pot alege cu dosar penal, ITM fiind obligat să înștiințeze organele de cercetare penală dacă se constată că a fost pusă în pericol viața angajaților.
Anul acesta, până la jumătatea lunii martie se produseseră în Dolj 50 de evenimente de muncă, din care două au fost mortale.

Ramona OLARU
Lucrează din 2001 în mass-media şi consideră că cel mai important lucru în această meserie este corectitudinea. Jurnalist specializat pe domeniul economico-financiar, își călăuzește pașii după motto-ul „În afaceri, ca și în viață, trebuie să fii fair-play. Doar în acest fel câștigi cu adevărat!”