ITM Dolj susține că apar evenimente la locul de muncă, unele chiar grave sau mortale, din cauză că, în multe firme, instruirea angajaților este fictivă, nu se respectă procedurile de lucru, iar angajatorii sunt în complicitate cu angajații în ceea ce privește neutilizarea echipamentelor de lucru.
În 2018, siguranța la locul de muncă este tratată superficial atât de unii angajatori, cât și de unii dintre angajați. De la începutul anului și până acum au fost semnalate la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Dolj 30 de evenimente petrecute în incinta unităților de producție, la firme de prestări servicii sau în drumul angajaților de la domiciliu către locul de muncă. Din aceste evenimente care au ajuns să fie înregistrate la ITM au fost două accidente mortale, unul dintre ele petrecându-se zilele trecute. În primul caz, decesul a fost patologic, adică nu a avut legătură cu condițiile de la locul de muncă. Un agent de pază angajat la o firmă din Craiova a căzut din picioare și a murit la locul de muncă, ulterior dovedindu-se că acesta făcuse infarct miocardic, au precizat cei de la ITM Dolj. În al doilea caz, un angajat al unei firme de confecții metalice din Craiova a decedat la locul de muncă zilele trecute, după ce a fost lovit de un motostivuitor, pe căile de rulare din unitate. Inspectorii ITM au spus că în unitatea respectivă nu erau delimitate aleile destinate pietonilor de cele pe care puteau să circule utilajele.
Evenimente de muncă, la unități din industria auto, transporturi, supermarketuri și școli
Potrivit legislației muncii, evenimentele de circulație produse pe drumul de la domiciliu către serviciu și de la serviciu către casă sunt considerate accidente de muncă. Doar în acest an au fost anunțate șapte evenimente de circulație în care au fost implicați angajați aflați înspre serviciu sau care se deplasau dinspre serviciu către domiciliu. Din fericire, nu au fost persoane care să își piardă viața în acele accidente.
În perioada scursă din 2018 au fost anunțate 17 evenimente în diverse unități de producție și de prestări servicii, preponderent cu sediul în Craiova. Șapte evenimente de muncă s-au produs în industria auto, dintre care trei la producătorul auto din Bănie și alte patru la furnizorii de componente auto care au deschise unități de producție în Craiova. Conform datelor de la ITM Dolj, a fost vorba de evenimente minore (o persoană a alunecat și și-a scrântit glezna, altă persoană s-a tăiat la mână etc.) care au fost urmate de scurte perioade de incapacitate temporară de muncă și nu a fost vorba de accidente grave de muncă. Alte evenimente anunțate au venit din domeniul transporturilor, dintre care trei de la o firmă de stat. Alte patru evenimente de muncă s-au produs anul acesta în tot atâtea supermarketuri, iar alte două au avut loc în școli. În supermarketuri încă se mai produc accidente. Cel mai recent caz care a ajuns în mass-media este unul care s-a produs în noiembrie 2017, în care un client a murit din cauza unui incident stupid. Bărbatul a fost strivit de un palet plin cu marfă, care a căzut de la înălțime în timp ce era manevrat de un angajat al supermarketului.
Alte evenimente anunțate la ITM s-au produs pe teritoriul altor județe, deși au fost implicați angajați din Dolj. Conform legislației muncii, atunci când are loc un eveniment de muncă, angajatorii trebuie să anunțe de îndată ITM, iar ulterior, după cercetări, se va stabili dacă acel eveniment a fost sau nu accident de muncă. Cazurile ușoare care implică incapacitate temporară de muncă pentru angajați (cum ar fi un membru luxat, o tăietură, o lovitură) sunt verificate la nivelul unității, iar în cazurile grave, în care angajatului i-a fost amputat un membru, s-a ales cu sechele mai grave sau chiar a decedat din cauza unui accident la locul de muncă, atunci cercetarea o fac inspectorii ITM.
Unde greșesc angajatorii și angajații
Cum se face că apar accidente de muncă în care oamenii își pierd viața la locul de muncă sau își pierd temporar capacitatea de muncă din cauza unor manevre la serviciu? „În primul rând, apar evenimente grave sau chiar decese pentru că instruirea angajaților este fictivă și nereală. De multe ori, angajații semnează doar hârtiile, fără a avea loc instruirea propriu-zisă la locul de muncă. În al doilea rând, nu se respectă procedurile de lucru. De exemplu, în construcții se apucă și sapă groapa fără să o cofreze, fără să protejeze sau angajații scot punctele de sprijin când se află încă în groapă, astfel că pică malul de pământ peste ei, cum am mai avut situații anii anteriori. Am mai constatat de-a lungul timpului că majoritatea angajatorilor achiziționează echipamente de protecție, dar nu iau măsuri ca acele echipamente să fie și purtate de angajați. De multe ori, angajatul nu poartă echipamentul de protecție cu complicitatea angajatorului, sperând că randamentul este mai mare dacă nu folosește acel echipament“, a explicat inspectorul-șef al ITM Dolj, Cătălin Mohora. El a mai spus că, în practică, s-a mai constatat că angajatorii la care s-au produs evenimente care s-au dovedit a fi accidente de muncă au apărut din cauză că angajatorii, firmele, aveau în dotare echipamente de lucru neconforme.
Două utilaje oprite și activitatea unei firme sistată de ITM
De la începutul anului și până acum, ITM Dolj a avut 164 de controale având ca temă securitatea și sănătatea în muncă, iar deficiențele constatate au fost în număr de 177. Inspectorul-șef Cătălin Mohora a precizat că dintre angajatorii sancționați, 114 au primit avertisment, șase au fost amendați, iar dintre cei amendați în două cazuri au fost sistate utilajele, în sensul că inspectorii au interzis ca acelea să mai funcționeze, iar într-un caz a fost oprită temporar activitatea unității. Această situație extremă s-a produs la o societate din domeniul construcțiilor, care nu avea asigurate malurile de pământ, în timp ce muncitorii se aflau în acele șanțuri sau gropi, la lucru. În cazul utilajelor a căror funcționare a fost sistată, inspectorii au spus că a fost vorba despre două elevatoare, de la firme diferite, utilaje care nu aveau autorizație de la ISCIR.
Amenzile pentru neregulile legate de sănătate și securitate în muncă sunt cuprinse între 2.000 și 8.000 de lei, mult mai mici decât în cazul muncii „la negru“ sau „la gri“, care pornesc de la 10.000 sau 20.000 de lei, după caz.
