22 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljCât a recuperat statul de la „băieții deștepți“ ai TVA-ului

Cât a recuperat statul de la „băieții deștepți“ ai TVA-ului

În județul Dolj, peste 26 de milioane de euro s-au furat în perioada 2001-2004 din bugetul statului prin celebra rețetă a returnărilor ilegale de TVA. La 14 ani de la izbucnirea celui mai mare scandal financiar al anilor 2000, Fiscul fluieră a pagubă. Sub un milion de euro a reușit statul să recupereze de la marii beneficiari ai returnărilor de TVA. Artizanii schemei financiare prin care a fost fraudat statul au fost urmăriți ani de zile în justiție. La final, s-au ales cu câțiva ani de pușcărie, dar nu au mai dat înapoi milioanele de euro.

 

În iulie 2016, în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) a fost înființată o direcție care se ocupă exclusiv de cazurile speciale de genul scandalului TVA de la Craiova, în care prejudiciile au fost stabilite în urma unor procese penale. Direcția Executări Silite Cazuri Speciale a preluat dosarele TVA și a trecut la executarea debitorilor, prin procedurile specifice: somații, popriri pe conturi, sechestre pe bunurile mobile și imobile, partaj judiciar pentru bunurile aflate în coproprietate. Ca de fiecare dată însă, autoritățile au fost cu un pas sau mai mulți în spatele celor pe care-i urmăreau. Rețelele care sustrăgeau bani prin metoda TVA au fost descoperite la câțiva ani după ce acționaseră. Justiția s-a pus cu greu în mișcare și i-au trebuit ani de zile să reconstituie și să dovedească operațiunile ilegale. La puțin timp după izbucnirea scandalului, 36 de angajați ai Fiscului care avizaseră returnările ilegale de TVA au fost deferiți justiției.
Unii au fost condamnați cu suspendare, alții achitați. Lucian Zaharia, fostul șef al Direcției Generale a Finanțelor Publice (DGFP) Dolj până în 2004, a fost scos de sub urmărire penală, pe motiv că nu știa ce făceau angajații din subordinea sa. În final, finanțiștii au fost obligați să achite prejudicii totale de 122 de milioane de lei (26,2 milioane de euro). Paradoxal, tocmai în acest dosar s-au recuperat sume relativ mari (169.000 de euro), finanțiștii nefiind obișnuiți să-și ascundă proprietățile.

Banii recuperați de la grupările Samir și Boerică

Spre comparație cu lotul finanțiștilor doljeni, sumele recuperate în dosarele cu nume sonore sunt derizorii.
După cum se știe, regele neîncoronat al returnărilor de TVA de la Craiova a fost omul de afaceri Samir Sprânceană. Sumele obținute ilegal de firmele controlate de Sprânceană, în special Kira Group și Oltenia Network Cable, s-au ridicat la 14,8 milioane de euro, conform deciziei instanțelor. După ani de procese, omul de afaceri a fost condamnat la opt ani de pușcărie, pedeapsă contopită cu altă condamnare de cinci ani, pentru fraudă informatică. Au rezultat șapte ani și patru luni de închisoare, din care Samir a executat doar cinci. În noiembrie 2016, el a fost eliberat condiționat din penitenciar. Din dosarele sale, fiscul a recuperat fix 673 de euro.
Alt mare beneficiar al returnărilor ilegale de TVA a fost omul de afaceri Genică Boerică. Prejudiciul în dosarele în care a fost implicat Boerică a fost stabilit de magistrați la 2,8 milioane de euro. Înainte să fie condamnat la zece ani și trei luni de închisoare, afaceristul a fugit din țară. În august 2017, el a fost arestat la Milano și încarcerat. Totuși, mare parte din prejudiciu a rămas nerecuperat. Doar 384.000 de euro au fost recuperați într-un dosar, iar în celălalt instanța a lăsat nesoluționată acțiunea civilă a ANAF.
Frații Ion (Eugen) și Nicu Mihăilescu au fost alți beneficiari celebri ai returnărilor de TVA. Prejudiciul stabilit în dosarele lor a fost de 1,13 milioane de euro, din care 382.000 de euro în cazul Extensiv Com SRL, 512.000 de euro în cazul Zahărul SA și 235.000 de euro în cazul Exterra Impex SRL. Prejudiciul recuperat în dosarele fraților Mihăilescu a fost de 313 euro.
Avem totuși și un caz cu 0 lei recuperați, cel al omului de afaceri Ion Fotescu și al firmei Bavaria Construct, în care prejudiciul fusese stabilit la 1,5 milioane de euro. Mai mulți bani au fost recuperați în dosarele fostelor inspectoare de la Fisc Eugenia Ghigă și Georgeta Seftulescu (2.700 de euro), în care prejudiciul fusese stabilit la 2,8 milioane de euro, dar și al soților Ion și Naziana Slotea (297.000 de euro), unde prejudiciul a fost de 786.000 de euro. Concluzionând, marii beneficiari ai returnărilor ilegale de TVA au făcut câțiva ani de pușcărie, dar se pare că au rămas cu banii.

Cum funcționa mecanismul TVA

Mecanismul prin care grupurile infracționale din Oltenia au obținut returnări ilegale de TVA în perioada 2001-2004 nu era deloc complicat. Bunuri reale sau fictive erau plimbate printr-o rețea de firme, prețul lor fiind umflat la fiecare vânzare.
TVA-ul aferent vânzărilor creștea și el cu sume amețitoare. Firma aflată la capătul lanțului de tranzacții fictive solicita apoi către DGFP Dolj returnarea de TVA. Ulterior, banii erau extrași din firmă de către adevărații beneficiari. Presa relata la vremea respectivă că specialitatea grupării lui Genică Boerică erau tranzacțiile fictive făcute de firme controlate prin arabi-fantomă, în special irakieni. Afacerea „Locomotiva“ a fost una dintre cele mai mediatizate. Boerică preluase prin interpuși o societate de stat (Apolodor SA) care, printre altele, avea în proprietate o locomotivă industrială de mare tonaj. Printr-o serie de tranzacții fictive, locomotiva a fost vândută și trecută succesiv prin mai multe societăți controlate de grupul infracțional, prețul fiind umflat de 10.000 de ori în două luni. În realitate, locomotiva nici nu plecase din depoul în care era garată, singurele care circulau fiind actele. În final, locomotiva a ajuns în proprietatea unei societăți controlate tot de Boerică (Baril SA), care a cerut și obținut de la Fisc rambursarea de TVA. La cotațiile actuale, vorbim de o sumă obținută ilegal în valoare de 347.000 de euro. În același mod, au fost cumpărate fictiv de la societăți-fantomă o linie tehnologică de carmangerie și un utilaj de prelucrare a sticlei. Ulterior, firma folosită în aceste operațiuni a fost transformată ea însăși în societate-fantomă: i s-a schimbat numele, iar sediul social a fost mutat într-un cămin de nefamiliști. Ulterior, firma a fost vândută unor arabi inexistenți.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS