Adolescenții români stabilesc un record negru în Europa în ceea ce privește consumul de droguri. Sunt din ce în ce mai mulți, iar șansele să scape de dependența „prafului alb“ sunt mici. În România, traficul şi consumul de droguri sunt două dintre cele mai mari ameninţări la adresa securităţii naţionale, potrivit Strategiei de Apărare. În fiecare an, prin vămile românești sunt introduse stupefiante de mare risc în valoare de zeci de milioane de euro. Grav este că aceia care cad pradă cel mai des sunt adolescenții de 13-16 ani. Singuri pe culoarul morții. Ierburile otrăvitoare, vândute la orice colț de stradă din neglijența autorităților, au umplut spitalele de adolescenți pierduți. Medicii care lucrează în unitățile de Primiri Urgență din spitalele Olteniei spun că aproape nu există gardă în care să nu aibă un astfel de caz. Mai mult, reprezentanții Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) Craiova susțin că, în ultimii ani, în Oltenia a crescut numărul consumatorilor de droguri. Alarmantă este însă vârsta fragedă de le care drogurile distrug vieți.

Fenomenul „etnobotanice“ este o mare caracatiță ce afectează viețile multor copii, tineri sau adulți pe care îi trecem neobservați, dar care ascund frustrări, drame. Cei care „bagă legale“ nu sunt numai aurolacii sau oamenii străzii, ci și adolescenții intrați în anturaje nocive, tineri debusolați sau adulți intrați în mirajul viselor de praf.
M. s-a apucat de legale la 18 ani, „din prostie“ pentru că „frații“ de la bloc consumau. Îi răsună și acum în minte vorbele apăsătoare ale mamei: „Să nu bei, să nu fumezi, să nu te apuci de droguri, că ești pierdut!“. Fructul interzis atrage însă tot timpul. M. a început să consume etnobotanice pentru că sunt mai slabe și accesibile. „E ușor să faci rost de ele. Cei care consumă cunosc oamenii cu care trebuie să discute. M-am apucat de asta pentru că erau ieftine. Toți prietenii mei fumau asta. Și na..“, spune băiatul. Cum te simți după ce consumi etnobotanice?! „Ca aterizat de pe altă planetă“, spune M. „Parcă ești altul. Ești în transă. Ești amorțit. Apoi încep stările nasoale, tremuri, îți e rău cu totul“. A ajuns și în Urgența spitalului din această cauză. Nu o dată. Ci de mai multe ori. Ultima dată a simțit că „se duce“, a fost și momentul în care a conștientizat pentru prima dată în ce groapă a căzut. Devenise student, iar reproșurile părinților erau „placa zilnică“ pe care nu suporta să o mai audă. „Te omoară încet. Eu am simțit asta. Dacă nu m-aș fi oprit la timp… Norocul a fost să întâlnesc un medic care a stat de vorbă cu mine și care mi-a spus povestea fiului său, și el bolnav după droguri. Am acceptat că numai cu ajutorul lui și al unui psiholog puteam să depăşesc iadul în care trăiam“, povestește tânărul.
M. este un destin salvat. Povești asemănătoare există însă mii. Mai grav este că praful amețește și ucide copii de 13-16 ani, căzuți în dependență. Nu de puține ori la televizor se mai anunță un deces din această cauză.

„Întâlnim tineri cu patologii ce țin de consumul de alcool, de droguri“

Etnobotanicele sunt mai păcătoase decât drogurile cunoscute. O spun cu neputință doctorii, care văd zilnic cum substanțele etnobotanice îi transformă pe consumatori în pacienți „abonați” în secțiile de psihiatrie, singuri pe culoarul morții. Ierburile otrăvitoare, vândute la orice colț de stradă din neglijența autorităților, au umplut spitalele de adolescenți. La internare, consumatorii au grave probleme cardiace sau gânduri sinucigaşe. Și, de la o zi la alta, sunt tot mai mulți.
Unii au ajuns să își găsească refugiul în anumite vicii, după ce au petrecut copilăria departe de părinții plecați în străinătate la muncă. „Avem tineri care au în spate ani petrecuți departe de părinții lor și care ajung să aibă stări de anxietate și chiar depresie. Întâlnim tineri cu patologii ce țin de consumul de alcool, de consumul de droguri așa-zis legale, care pur și simplu fac ravagii. Tinerii care consumă astfel de substanțe vin cu patologii complexe și greu de stăpânit“, atrage atenția as. univ. dr. Daniela Glăvan, medic-șef în Clinica Psihiatrie II din cadrul Spitalului de Neuropsihiatrie Craiova.

„În Urgență ajung puști de 13-16 ani. Secție de toxicomani există la București“

În spitalele din Oltenia nu există nici o secție de toxicomani. Așa se face că toți consumatorii sunt trimiși către spitalele din București. „În Urgență ajung puști de 13-16 ani, pe care noi nu îi putem trata. Secție de toxicomani există la București. În Oltenia nu este o astfel de secție sau un centru pentru tratarea dependențelor. Tinerii ajung în episoade urâte de intoxiație acută, în stări psihotice. Sunt aduși de cele mai multe ori de prieteni sau familie. A crescut destul de mult numărul. Etnobotanicele, contrar aparențelor, sunt de multe ori mai nocive decât drogurile clasice. Lasă semne severe asupra organismului“, adaugă dr. Glăvan.

95 de urgențe cauzate de consumul de droguri la SJU Craiova, lunar

În fiecare lună a anului 2017, de la Urgența Spitalului Județean de Urgență (SJU) Craiova au fost colectate și transmise la Agenția Națională Antidrog 95 de fișe de urgență pentru persoane care au prezentat urgențe medicale pentru probleme cauzate de consumul de droguri și noi substanțe psihoactive. În Oltenia există în fiecare județ câte un Centru de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) care oferă gratuit evaluare și consiliere medicală, psihologică și socială. „Anul trecut s-au adresat CPECA Dolj 204 persoane, dintre care 54 au fost evaluate în vederea includerii în circuitul integrat de asistență, 126 au beneficiat de consiliere individuală (medicală și psihologică), 24 au primit informații privind serviciile oferite CPECA Dolj“, spune Sorin Oprea, chestor de poliție.

„Se cheltuiesc foarte mulți bani pentru campanii de prevenire și pliante care nu au nici un impact”

Statisticile ascund vie-ți măcinate, care ar putea fi salvate dacă ar exista mai mult interes. În 2017, membrii CPECA Dolj au implementat în școli mai multe campanii cu mesaje antidrog. Realitatea însă bate discursurile și distribuirea pliantelor. Grav este și că medicii specializați în toxicomanie sunt puțini în România. Consumatorii ajung cu greu să ceară ajutorul unui specialist. În România există foarte puține centre de consiliere unde consumatorii să poată sta internați o perioadă pentru consiliere și sprijin specializat. „Multe asociații care luptă împotriva consumului de droguri au încercat să facă proiecte europene pentru a construi centre de consiliere antidrog, dar nu a fost permis de către guvernanți. Medicii specializați pe terapie de detox sunt puțini în România. Ducem lipsă de centre specializate. În Germania, există clinică în care un dependent de droguri poate să stea și un an pentru că statul subvenționează tratamentele, chiar dacă respectiva clinică ţine de o asociație nonguvernamentală. Pacientul este ajutat să se reintegreze în câmpul muncii. Acolo, mai mult de 80% dintre cei care intră sunt salvați. La noi, procentul celor salvați este infim. Se cheltuiesc foarte mulți bani pentru campanii de prevenire și pliante care nu au nici un impact“, spune Alexandru Ursu, reprezentantul Asociației Împotriva Consumului de Droguri.

Puține centre de consiliere în țară

Unii dintre consumatorii de droguri care încearcă să scape din ghearele dependenței merg în puți-nele comunități create de ONG-uri. Pentru că în Oltenia nu există nici un astfel de centru de internare, consumatorii merg în alte zone din țară. Unii dintre ei primesc sprijin la Așezământul Nazaret, patronat de Asociația Umanitară Crucea Albastră din România, primul centru de recuperare pentru bărbați dependenți de alcool sau alte droguri din țară. Centrul funcționează într-o clădire nouă, situată în Șura Mică, la 12 kilometri de Sibiu, și are o capacitate de 25 de locuri. O parte din costuri sunt suportate de consumator, cealaltă de centru, cu ajutorul sponsorizărilor. „Există trei centre în țară asemănătoare cu al nostru. Sunt puține însă și toate sunt inițiative ale unor ONG-uri. Noi avem acum în centru și femei, și bărbați. Facem consiliere și terapie de grup, dar și individuală. Nu putem acorda tratament ca într-o secție de psihiatrie. La noi, pacienții vin după dezintoxicare, să scape de sevraj. Pentru dependență de droguri avem cam trei-patru pacienți pe serie. Cei mai mulți sunt tineri cu vârste între 20-25 de ani. Am avut solicitări și din Oltenia. Mulți sunt trimiși din spitale“, spune Cătălin Lupu, ergoterapeut la centrul Nazaret.

„Magazinele de vise au dispărut, într-o bună măsură, pentru că piața a migrat în on-line“

Iluzia fericirii vândute la plic conține substanţe toxice aproape mortale. Cei mai mulţi traficanţi şi-au mutat afacerile clandestine pe internet, după ce magazinele de vise au fost închise prin lege. Trimit coletele prin curier, unde conţinutul pachetului nu este verificat. Problema este că autorităţile au mâinile legate. Listele cu substanţele interzise sunt actualizate în fiecare lună, dar nici aşa nu pot ţine pasul cu traficanţii. Internetul e un spaţiu liber, pe care poate comanda oricine ceea ce-şi doreşte. Statisticile spun că unul din cinci tineri a experimentat cel puţin o dată substanţele etnobotanice. Faptul că traficanţii s-au mutat pe internet a făcut ca lucrurile să se simplifice şi oricine poate comanda plicuri prin curier. Între timp, vânzarea este ilegală. „Magazinele de vise au dispărut, într-o bună măsură pentru că piața a migrat în on-line. Există legi, dar nu prea există norme de aplicare. E un paradox. Ofițerii operativi vor să limiteze aceste persoane, însă nu e vorba doar de ce face Poliția de Frontieră sau cei de la Crimă Organizată, ci și de o anumită toleranță a legislației privind siguranța datelor pe internet. Există entități în România care se ocupă de monitorizarea datelor sau infracţionalității fiscale pe internet și ar putea să meargă mai mult în zona asta. Ei pot să detecteze acele huburi care sunt deja magazine on-line pentru achiziția de medicamente, substanțe semilegale sau ilegale. Acum, oamenii pot să își procure destul de ușor din on-line aceste substanțe“, spune Gabriel Diaconu, medic psihiatru.

„Dacă aș vrea să trimit un pliculeț cu cocaină de la București la Suceava prin curier, aș putea. Nu există control“

Comerțul este atomizat. Rețeta traficului de droguri este rafinată la nivel global, astfel încât mulți ajung ținte sigure. „Există traficul care intră cu containerul din zona Constanța, Ucraina sau Moldova. Marfa este ținută o scurtă vreme în locuințe sau depozite personale, apoi intervine complicitatea prin pasivitate și incompetență, din partea serviciilor de curierat. Astăzi, dacă eu aș vrea să trimit un pliculeț cu cocaină de la București la Suceava prin curier, aș putea. Nu există control. De obicei, se folosesc mici firme de curierat rapid, dar posibilitatea de control a unui colet… Dumnezeu cu mila! În plus, multe din aceste magazine on-line funcționează în darknet (internetul întunecat este un tip de rețea suprapusă ce face parte din rețeaua globală de internet – n.r.). Nu s-a terminat nici povestea cu dealerul, care este o persoană ce recomercializează aceste produse având un venit net de 1.000-1.500 de dolari pe lună. Piața de desfacere are în spate niște entități, mai ales pe zona Moldova, Ucraina, într-o mai mică măsură Turcia. Intrarea pentru etnobotanice se face la grupurile sociale cu posibilități reduse, pentru că poți să cumperi cu 30 de lei un amestec de ierburi“, mai spune doctorul psihiatru.

În unele zone încă există un băiețaş care „combină”

Dealerul nu mai e în școală, ci în aplicația de pe telefon. În ultimii doi ani, numărul celor care încearcă să cumpere substanţe interzise pe darknet, paginile nevăzute ale internetului, s-a dublat. „Tot ceea ce înseamnă trafic de narcotice este legat de criminalitatea infracțională fiscal-financiar pentru că acele zone ar fi foarte simplu de demantelat dacă nu ar exista și participație din partea băncilor pentru spălarea acestor bani. Nimeni nu urmărește traiectoria banilor. Circulă prin România bani murdari și bani spălați la liber. Dealerul îți aduce plicurile la ușă când faci petrecere. În unele zone încă există un băiețaş care «combină». Se folosesc aplicații care își șterg mesajele după o perioadă și care sunt greu de urmărit“, susține Gabriel Diaconu, medic psihiatru.

„Marea problemă este că a scăzut vârsta consumatorilor”

Comisarul-șef Oliviu Pătrușcă, șeful Brigăzii pentru Combaterea Crimei Organizate (BCCO) Craiova, spune că, în ultimul timp, în Oltenia, numărul consumatorilor de droguri a crescut. De cele mai multe ori, medicii sunt cei care semnalează cazurile. „Pe partea de comerț on-line nu putem să exercităm un control. Doar în măsura în care se obțin date pertinente care ne duc la identitatea celor care vând, putem merge și pe acest fir. În zona noastră, mare parte din marfă este adusă din afară. Prin poștă sau curier se pot controla pachetele doar aleatoriu, nimeni nu are posibilitatea logistică să verifice tot. Cum ajunge un consumator la spital suntem informați. Ne deplasăm acolo și o luăm pe fir. Plecând de la consumator, încercăm să depistăm dealerul. În ultimii ani s-a mărit numeric plaja consumatorilor. Marea problemă este că a scăzut vârsta consumatorilor. Prețul este destul de mic, își cumpără și de 10 lei. Se aud la telefon, își stabilesc un loc de întâlnire și în zece minute dealerul își dă toată marfa. În Gorj am avut mai multe acțiuni pe substanțe psihoactive. În Mehedinți am avut o captură mare de canabis de pe o suprafaţă de 5.000 de metri pătrați“, declară comisarul-șef Oliviu Pătrușcă.

„Nu putem să interceptăm telefoane sau să căutăm în colete fără mandat”

Pedeapsa celor care se ocupă cu traficul de droguri se stabilește în raport cu gravitatea faptei. „În momentul în care investighezi astfel de cazuri ai opreliști legate de respectarea drepturilor și libertăților. Nu putem să interceptăm telefoane sau să căutăm în colete fără mandat. Avem nevoie de autorizare din partea instanței, iar pentru asta este nevoie de dosar penal. Pedeapsa e raportată la faptă, la întinderea perioadei în care s-a realizat comercializarea. Individualizarea pedepsei de către instanță se face raportat la aceste aspecte, dar oricum este vorba de închisoare“, mai spune comisar-șef Oliviu Pătrușcă, șeful BCCO Craiova.

Preotul care a lăsat bisericile somptuoase ca să ajute mii de dependenți de droguri

Prizonieri pe un drum al pierzaniei, consumatorii de droguri mai pot fi salvați doar de cei care au ales să își dedice viața lor. Este și cazul preotului Tudor Gheorghe, care a renunțat la bisericile impunătoare pentru că a ales să ridice una din destine salvate de dependența de droguri. De mai bine de cinci ani este părintele spiritual și asistent terapeut pentru pacienții care ajung în Centrul de Evaluare și Tratament al Toxicodependențelor pentru Tineri „Sf. Stelian“, unul dintre puținele centre unde există secție de Toxicomanie. „Tratăm grupuri de 15 pacienți. Sunt șase medici. Cei mai mulți pacienţi sunt tineri, cu vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani, bărbaţi, consumatori de heroină, proveniţi fie din familii sărace, fie din familii bogate“, povestește preotul. În acești ani de misiune, părintele Tudor Gheorghe a ajutat mii de persoane dependente de droguri şi alcool. I-a ajutat cu bani, haine şi cu recomandări pentru ocuparea unui loc de muncă. A devenit confidentul lor. Prietenul cel bun. Fratele lor. „Este o boală. Este o graniţă între viaţă şi moarte. Fiecare om care învinge dependenţa este un mare biruitor. În această bătălie avem un mare aliat, pe Bunul Dumnezeu. Terapia religioasă aduce cu sine o bucurie adevărată. Aceşti oameni au halucinaţii, deliruri, suferă de elemente psihotice acute. Lupta cu drogul nu este o luptă de opt ore. În fiecare zi sunt cinci, şase cazuri diferite. Unele substanţe dau un sevraj atât de mare, încât echivalează cu durerea a trei naşteri simultane. De aceea, unii se sinucid de durere. Soluţia vindecării prin credinţă este pentru mulţi tineri scăparea mult aşteptată“, concluzionează preotul.

Ana-Maria PREDILĂ
A făcut studii de jurnalism la Université Lille 3, Charles de Gaulle, în Franţa şi este o persoană căreia îi place comunicarea şi socializarea. Vrea să fie informată şi să aleagă conform propriei conştiințe şi nu după cum dictează obiceiurile comunității. Îi place să citească şi să meargă la teatru.