21.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljPrimării doljene în blocaj financiar după majorarea salariilor

Primării doljene în blocaj financiar după majorarea salariilor

Primăriile și-au mărit salariile proprii, astfel că în multe localități bugetele locale nu mai ajung nici pentru plata lefurilor
Primăriile și-au mărit salariile proprii, astfel că în multe localități bugetele locale nu mai ajung nici pentru plata lefurilor

Mai multe primării doljene se află în imposibilitatea de a achita salariile funcționarilor după ce acestea au fost majorate haotic, prin Legea-cadru a salarizării unitare, impusă de ministrul muncii, Lia Olguța Vasilescu. În unele administrații locale s-a ajuns la situația absurdă ca toate impozitele și taxele locale colectate într-un an din întreaga localitate să nu ajungă pentru plata salariilor celor din primărie. Funcționarii primăriilor bat la porțile cetățenilor, impulsionându-i să își achite impozitele. După majorarea din iulie, salariile primarilor au ajuns aproape de 4.000 de lei net, iar ale funcționarilor cu vechime la 2.500-2.700 de lei pe lună, mai mari decât ale profesorilor. Finanțele ne confirmă că 70 de primării din Dolj au cerut bani de salarii și utilități de la guvern, dar la rectificarea bugetară recentă s-au alocat Doljului doar 12% din sumele cerute, aceşti bani fiind însă pentru chestiuni sociale, nicidecum pentru salarii. 

Mai multe primării din Dolj se confruntă cu lipsa banilor pentru salarii pentru una, două sau chiar pentru patru luni din 2017, din cauză că și-au majorat aceste drepturi bănești în luna iulie și nu au disponibilități materiale pentru a acoperi majorările salariale introduse cu sprijinul Legii-cadru privind salarizarea unitară din sectorul bugetar. În multe localități doljene s-a ajuns la situația ieșită din comun ca toate impozitele și taxele locale colectate de primărie de la populație și de la firmele locale să nu fie suficiente pentru plata salariilor funcționarilor din primării pe tot anul. Deci tot ce plătesc locuitorii din mediul rural la primărie drept impozit pe case, terenuri și mașini nu ajung primăriilor ca să își asigure plata drepturilor bănești pe tot anul.
Direct interesați să își încaseze banii pentru plata salariilor, primarii trimit mai des decât până acum aghiotanții prin comune să bată din poartă în poartă și să le spună oamenilor că trebuie să își plătească dările la stat.
GdS a intervievat telefonic mai mulți edili din Dolj, care au recunoscut că acum au un interes mai mare să colecteze impozitele și taxele locale și să trimit oamenii în teritoriu. Totuși, mulți primari au recunoscut că nu vor avea resurse până la finalul anului să plătească salariile majorate în iulie. Lefurile funcționarilor din primării au ajuns mai mari decât cele ale profesorilor titulari cu gradul I. Astfel, un funcționar cu vechime din primării încasează între 2.300 și 2.700 de lei pe lună, iar un debutant ajunge la 1.500 de lei. În același timp, un profesor titular pleacă acasă cu 2.400-2.500 de lei „în mână“, în funcție de vechime. Salariile primarilor au urcat la circa 4.000 de lei, iar ale viceprimarilor sunt de aproximativ 3.000 de lei net pe lună.
Sunt și primării care susțin că le ajung banii pe tot anul pentru plata salariilor, dar nu au mai făcut angajările planificate anul acesta, ca să nu depășească bugetul. Iată cum stau lucrurile la nivelul Doljului.

Creșterile salariale au dat bugetele locale peste cap

Potrivit datelor privind execuția bugetară din localități, publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor, la secțiunea Transparenta-bugetara.gov.ro, după majorarea salariilor din administrație în luna iulie, bugetele localităților s-au dat peste cap, cheltuielile crescând fantastic de mult, pentru că majorând salariile de bază, au crescut și contribuțiile datorate statului, și salariile de bază ale celor din unitățile subordonate primăriilor, plus impozitele pe salarii și contribuțiile aferente. Așadar, GdS a observat că, potrivit cifrelor din execuția bugetară, la unele primării din Dolj cheltuielile au ajuns să crească de la o lună la alta cu aproape 40%, lipsind bugetul local de resurse financiare. Unele primării nu își încasează decât 60-70-80% din impozitele locale, fapt ce face ca pentru plata acestor salarii umflate, permise de legea mult mediatizată de ministrul muncii, să se aloce resurse de la bugetul de stat către primării (din cote și sume defalcate), adică din banii plătiți la stat de firmele private drept impozit pe profit și TVA. În unele primării nu se pune problema ca din banii încasați de la populație sub forma impozitelor și taxelor pe proprietate să mai rămână ceva pentru alte cheltuieli, iar la alte comune sumele care mai rămân după plata salariilor din aparatul propriu administrativ sunt infime. De exemplu, la comuna Perișor, execuția bugetară pe luna iunie 2017 arată cheltuieli totale ale primăriei de 636.704 lei, din care salariile de bază (fără contribuții) au reprezentat 172.499 lei. În august 2017, cheltuielile totale ale Primăriei Perișor au crescut la 984.675 de lei, conform execuției bugetare detaliate publicată pe internet, pe site-ul Ministerului Finanțelor, iar din totalul cheltuielilor, salariile de bază ale funcționarilor primăriei sunt de 254.289 de lei, în creștere semnificativă față de luna anterioară analizată, înainte de majorările salariale. GdS a analizat și cheltuielile unei primării de municipiu. Conform execuției bugetare dată publicității pe internet, Primăria Băilești a avut în luna august cheltuieli cu salariile de bază în sumă totală de 1,448 milioane de lei, în creștere cu 391.000 de lei (deci cu aproape 40%) față de luna iunie, când salariile de bază erau de 1,057 milioane de lei.

Izvoare: „Dacă nu încasăm suficient din impozite, în decembrie nu ne luăm salariile“

În comuna Izvoare, angajații din primărie au fost trimiși la domiciliul debitorilor. „Facem teren ca să încasăm bani pentru plata salariilor. Nu ne prea ajung banii de la primărie. Am avut un casier care nu prea s-a ocupat până acum și acum ne ocupăm cu încasările prin comună. În orice caz, am cerut Consiliului Județean și Finanțelor să ne sprijine cu bani, că ne mai trebuie cam în jur de 90.000 de lei. Avem grad de colectare a impozitelor de 55-60%. Știm că e puțin. Deja am trimis casiera cu consilierul personal (prin comună – n.r.) să se ocupe de chestia asta… Dacă au oamenii ceva din impozit să plătească atunci, e bine, dacă nu au, atunci revenim altă dată. Nu îi forțăm. (…) Dacă nu încasăm suficent din impozite, în decembrie nu ne luăm salariile în primărie“, a spus edilul din Izvoare, Ionel Voicu. Funcționarii primăriei au bătut și la ușa unei persoane cu handicap locomotor, imobilizată în scaun cu rotile, care este scutită prin lege de plata impozitelor locale. Bărbatul a reclamat situația la GdS, iar primarul a negat că ar încasa bani de la persoane cu handicap, dar a precizat că persoanele care au astfel de scutiri trebuie să ducă anual la primărie un certificat de handicap din care să rezulte situația lor (dacă sunt persoane revizuibile anual), certificat pe baza căruia vor fi scăzuți de la plata impozitelor locale.

Băilești: „Vom ajunge să încasăm impozitele doar ca să ne plătim funcționarii“

Primarul din Băilești, Costel Pistrițu, a menționat că banii încasați efectiv într-un an din impozite locale ajung doar pentru plata salariilor. „Nu avem probleme la ora actuală, pentru că aparatul propriu al primăriei nu este încărcat decât la 57% din necesar. Eu am făcut un calcul la nivel de Băilești, la partea de impozite de la persoane fizice și juridice, dacă ar fi ca într-un an calendaristic să încasez 100%, atunci valoarea aceea ar fi mai mare cu puțin peste 20% decât totalul cheltuielilor cu personalul din autoritatea publică locală. Dar niciodată nu se pot încasa impozitele în proporție de 100%. Anul trecut, gradul de colectare a fost de 87%“, a spus primarul din Băilești. Întrebat dacă funcționarii primăriei au mers la domiciliul localnicilor să încaseze impozitele, primarul din Băilești a precizat că pe lângă scrisoarea de informare transmisă, oamenii din primărie au mers și pe teren. „Până la urmă, menirea funcționarului aceasta este. A ajuns funcționarul public mai presus decât orice. Un profesor ia cu puțin peste 2.500 de lei și un funcționar public mediu ia între 2.300 și 2.600 de lei net, «în mână». Vom ajunge, într-o bună zi, ca să încasăm impozitele doar ca să ne plătim funcționarii. Deja am făcut o strategie, pe care o implementăm la nivelul localității, de informare și de sprijinire a cetățeanului să vină cu obligația pe care o are. Funcționarii fac teren în fiecare zi, pentru impozite și taxe, de la începutul anului. Din analizele pe care le avem noi, cel puțin un an nu vor exista probleme cu plata salariilor“, a explicat primarul. În Primăria Băilești activează 80 de angajați, din spusele primarului.

Vârtop: „Ne ducem din poartă în poartă. Facem mușchi, facem mișcare!“

Contactat de GdS, primarul din Vârtop, Constantin Dobrescu, a precizat că sunt bani pentru plata salariilor pentru că angajații de la primărie au fost trimiși în comună, să îi convingă pe săteni să își plătească dările. „Acum toată lumea își dă interesul să colecteze impozitele. Toți angajații care răspund de taxe și impozite, și casierul, au fost trimiși pe teren. Suntem preocupați maxim de treaba asta, că nu e de joacă. Nu mai e ca până acum! Pentru 1.000 de lei salariu stăteau prin primărie, nu prea se omorau cine știe ce. Acum au 1.600-1.700 de lei net. Suntem cam în grafic cu încasarea impozitelor, în plus cu 30% față de cum eram anul trecut, mai puțin amenzile pe care nu prea putem să le încasăm. Până acum nu îi forțam, dar acum am găsit o soluție mai activă: ne ducem din poartă în poartă, cu casierul. Asta e! Facem mușchi, facem mișcare! Funcționarii le spun oamenilor că e normal să își plătească impozitele dacă vor curent electric, iluminat public, dacă vor canalizare, dacă vor asfalt în comună. Și plătesc oamenii mai mult ca anul trecut. Până acum așteptam în birou. Acuma trebuie să ne zbatem mai mult, că asta este situația, ca să rezolvăm toate necesitățile!“, a spus primarul comunei Vârtop, al cărui salariu a ajuns la 3.900 de lei după majorările din iulie, la fel ca la aproape toți primarii de comune intervievați de GdS. El a mai spus că banii de salarii vor ajunge până la finele anului, pentru că nu vor mai face cele patru-cinci angajări planificate pentru anul acesta.

Predești: „Ca pe vremea lui Moromete, când se trimitea «perceptorul» la debitori“

În comuna Predești, situația e și mai gravă. Primăria nu are bani pentru plata salariilor personalului din administrație pe patru luni. Edilul-șef al localității, Florian Șerban, a menționat că „în ceea ce privește impozitele, am încasat mai mult decât estimasem, iar în ceea ce privește plata salariilor, am făcut o cerere la Finanțe să ne sprijine cu un miliard de lei vechi. Ne trebuie acești bani pentru plata salariilor pe lunile august, septembrie, octombrie și noiembrie. Doar dacă ne dau bani de la Finanțe ne vom descurca cu plata salariilor. Salariile au crescut cu 15%, iar gradul de colectare la impozite și taxe este de 70%. Nu știu ce vom face dacă nu ni se aprobă la rectificare. Bănuiesc că e o problemă la mai multe comune…“. Primarul din Predești a recunoscut că funcționari din primărie bat la porțile oamenilor pentru a încasa impozitele datorate de aceștia. „Am trimis și oamenii în teren, am făcut și popriri pe conturile în care își au banii de la APIA. Cu siguranță, vor mai merge funcționarii pe teren, sâmbăta, când sunt oamenii acasă. Ca pe vremea lui Moromete, când trebuia să le bată în poartă așa-zisul «perceptor» și să le spună că sunt debitori și trebuie să vină să își plătească taxele și impozitele“, a spus primarul Florian Șerban.

Perișor: „Vom rămâne blocați spre sfârșitul anului“

În alte comune, bugetul local nu va reuși să acopere cheltuielile salariale din primărie până la finele anului. Primarul din Perișor, Marian Lăzăroiu, a precizat: „Vom rămâne blocați spre sfârșitul anului, pentru luna decembrie nu avem acoperire. Ne mai trebuie 70.000 de lei pentru plata salariilor pe decembrie. Nu știu ce vom face. Așteptăm să ne mai dea ceva de la Consiliul Județean, de la Finanțe, la rectificare. Avem amenzi prea multe de încasat, pe care ni le trimite nouă poliția, iar noi ne încărcăm cu ele și ni se scad din buget. Sunt amenzi date la străini, pe care trebuie să le încasăm noi, de aceea avem gradul de colectare de 70% anual. Nu se poate depăși acest grad, pentru că sunt mereu aceleași persoane care nu plătesc. Avem persoane pe raza localității care au viză de flotant, mutații sau au buletin definitiv pe comună, dar care nu locuiesc aici și au foarte multe amenzi de plată. Și-au făcut din urmă vize de flotant, în scop electoral, și ei vin cu amenzi de sute de milioane (lei vechi – n.r.)“. Primarul din Perișor a mai spus că nu știe ce soluție va adopta la iarnă pentru a face rost de bani de salarii, în condițiile în care primăria este executată silit de un constructor și trebuie să achite câte 10.000 de lei pe lună.
Primarul din Giurgița, Vicky Bonea, a precizat că are bani pentru plata salariilor, mai puțin pentru luna decembrie (o treime din fondul de salarii necesar). „Stăm bine la încasarea impozitelor, mai puțin la amenzi. Noi am cerut la Finanțe o sumă foarte mică. Dacă ne lasă să ne echilibrăm, nu vom avea probleme. Noi avem salarii decente, conform legii: eu am de patru ori salariul pe economie, viceprimarul are de trei ori salariul minim pe economie, iar restul au sub viceprimar, în jur de 2.600-2.700 de lei net, iar cel mai mic salariu este de 1.500 de lei. V-am zis, avem salarii decente. Le-am mărit și noi cât să ne țină plapuma“, a mai spus primarul din Giurgița.
La Gighera, primarul Florea Neacșu a spus că nu ajung banii din buget pentru plata integrală a salariilor pe tot anul. „Nu am făcut calcule clare, dar se pare că nu ne vor ajunge banii pentru plata salariilor. Nu prea sunt bani pentru tot anul. De la investiții nu putem lua și să vedem ce putem face, dar este o problemă generală asta. Vom discuta săptămâna viitoare, pentru că eu sunt la niște cursuri pe justiție socială, la Mamaia, pe fonduri europene, derulate prin Ministerul Muncii“, a explicat primarul din Gighera.

Dacă mai angajau personal, nu mai aveau bani de salarii

La Întorsura, primarul comunei, Marin Cioi, a declarat că estimează că îi vor ajunge banii de salarii, dar cu mențiunea că „nu am mai făcut angajările planificate. Doream să mai angajăm un inginer la Camera Agricolă, dar nu mai facem alte angajări. Dacă făceam angajări, am fi avut și noi o problemă cu anvelopa salarială“, a spus primarul, menționând ca și alții că amenzile sunt greu de încasat la bugetul local. În localitatea Mârșani, primarul Constantin Ghencioiu a confirmat că a trimis funcționarii pe teren ca să impulsioneze plata impozitelor, precizând că se fac și popriri pe conturi. Edilul comunei a spus că are bani suficienți pentru plata salariilor din primărie pe tot anul.
Nici în comuna Negoi nu sunt probleme cu plata salariilor majorate, sau cel puțin așa spune primarul localității, Livia Adriana Zavelea.

Fiscul confirmă dezastrul: 70 de primării au cerut bani de salarii și utilități

Problema plății salariilor din primării este mai mare decât se anticipase inițial. Finanțele au confirmat că din 111 unități administrative din Dolj, 70 au cerut bani de la guvern, strict pentru plata salariilor, a utilităților și pentru cheltuieli de dezvoltare. „La nivelul ATCP Dolj (Trezoreria Dolj), în lunile august-septembrie s-au primit adrese de la 70 UAT-uri, care au solicitat sume defalcate din taxa pe valoarea adaugată atât pentru cheltuieli de funcționare (salarii, utilități), cât și pentru cheltuieli de dezvoltare;
– au fost întocmite adrese către MFP prin care s-a solicitat suplimentarea sumelor defalcate din TVA pentru echilibrare în valoare de 22,731 milioane de lei (pentru județul Dolj)“, se arată în răspunsul primit de la Finanțe la redacție. La rectificarea bugetară nu s-a primit niciun leu pentru plata salariilor din primării. „Conform OUG nr. 63/2017 privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2017, s-au alocat următoarele sume pentru județul Dolj: sume defalcate din taxa pe valoarea adaugată pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor: 2,861 milioane de lei, din care:
– drepturile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiile lunare: +3,194 milioane lei;
– plata stimulentelor educaționale acordate copiilor din familii defavorizate în scopul stimulării participării în învățământul preșcolar, potrivit prevederilor Legii 248/2015: -80.000 de lei;
– acordarea suplimentului alimentar din unitățile-pilot, potrivit prevederilor OUG 72/2016: -253.000 de lei.
Aceste sume se pot folosi numai pe destinațiile specificate!“, se arată în răspunsul transmis de Trezoreria Dolj către GdS, ultima frază arătând că sumele sunt cu destinație specială și nu pot fi folosite de primării pentru plata personalului din aparatul propriu. Sumele cu minus înseamnă că rectificarea a fost negativă (s-au luat bani de la Dolj), iar suma cu plus (+3,194 milioane de lei) înseamnă că a fost pozitivă.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS