Costel Truţă are o fermă de 300 de animale (Foto: Bogdan Grosu)
Costel Truţă are o fermă de 300 de animale (Foto: Bogdan Grosu)
Costel Truţă are o fermă de 300 de animale (Foto: Bogdan Grosu)

Cultivarea pământului şi creşterea animalelor sunt principalele îndeletniciri ale localnicilor din comuna mehedinţeană Devesel. În ultimii ani, tot mai mulţi investitori au dezvoltat afaceri în agricultură, lucru care a dus la dublarea suprafeţelor lucrate şi la diversificarea culturilor. Solul nisipos şi lipsa irigaţiilor au afectat însă producţiile fermierilor. Şi în sectorul zootehnic, lista problemelor este una destul de lungă comparativ cu cea a beneficiilor.
Investiţiile făcute în ultimii ani în agricultura din comuna Devesel au dezvoltat acest sector şi au diversificat gama de culturi care se regăsesc pe câmp. Autorităţile spun că în ultimii ani s-a dublat suprafaţa cultivată, astfel încât în prezent se lucrează aproximativ 60 la sută din terenul arabil al comunei. „Spre bucuria noastră, dacă acum zece ani aveam doar culturi de porumb şi grâu, în ultimii ani, acestea au început să se diversifice, aşa încât acum există şi terenuri cultivate cu floarea-soarelui, soia, mazăre sau cartof. Cei care nu au mai putut să îşi muncească pământul l-au arendat sau l-au vândut, astfel că în prezent se lucrează aproximativ 60% din suprafaţă, spre deosebire de 30%, cât se lucra acum trei-patru ani“, a spus Fabian Drocan, primarul din Devesel.
În mare parte, pământurile sunt lucrate de societăţi care aplică tehnologii moderne şi care încearcă să obţină producţii satisfăcătoare, în ciuda solului, care este unul preponderent nisipos.
„Terenurile s-au compactat şi au început să ia fiinţă marile ferme, care lucrează suprafeţe semnificative. Avem pe raza localităţii cinci – şase ferme care lucrează sute de hectare fiecare. În acelaşi timp, s-au dezvoltat câteva ferme de creşterea animalelor. Spre exemplu, un investitor a deschis pe fonduri europene o fermă în care se cresc peste 3.000 de porcine. Mai avem şi la Scăpău o asemenea fermă creată de alt investitor. Totodată, şi noi am încercat să intervenim pe piaţă achiziţionând fostul Agromec, care ajunsese în paragină, şi pe care l-am redat circuitului agricol, dar am înfiinţat aici şi o societate comercială de gospodărire comunală, care se află în subordinea consiliului judeţean. Am adus încă o societate care lucrează peste 1.000 ha de teren“, a mai spus primarul din Devesel.

„Solul din Devesel nu se compară cu cel din Ialomiţa“

Reprezentanţii societăţii care are sediul în fostul Agromec sunt investitori din Ialomiţa care fac agricultură din anul 1995. Aceştia au demarat afacerea în Devesel în urmă cu un an, iar investiţia s-a ridicat la peste un milion de euro, cei mai mulţi bani fiind alocaţi achiziţionării de utilaje performante. Cu toate acestea, nu au reuşit să obţină producţii la fel de mari precum în Ialomiţa. „Solul din Mehedinţi, mai exact din Devesel, nu se compară cu cel din Ialomiţa, dovadă fiind faptul că acolo am obţinut producţii de 6 – 7 tone de grâu la hectar, iar aici abia am făcut maximum 3 tone la hectar. Totodată, aici şi temperaturile sunt mult mai mari. Cu toate acestea, suntem încrezători. Avem contract de arendă pe zece ani aici şi sperăm să obţinem producţii mai bune în viitor“, a spus George Stamate, reprezentantul societăţii agricole.
Suprafaţa pe care o lucrează această societate este de 1.500 de hectare, cultivate cu triticale, grâu, floarea-soarelui, porumb şi sorg. În această vară, din cauza temperaturilor extrem de mari şi a lipsei sistemului de irigaţii, culturile de porumb şi floarea-soarelui au fost compromise. „Sunt probleme la porumb şi la floarea-soarelui. Au fost afectate de secetă 450 de hectare de porumb şi 110 hectare de floarea-soarelui. Am mers la primărie, s-a făcut o comisie şi acum aşteptăm să vină şi cei de la judeţ să vadă culturile. Noi le avem asigurate, dar nu pentru secetă. Am observat că aici toate staţiile de irigaţii sunt distruse. Noi suntem dispuşi să investim în apă, dar ar trebui ne unim într-o asociaţie mai mulţi şi am observat că nu toţi fermierii sunt deschişi. Sperăm că vom obţine despăgubiri pentru culturile calamitate, altfel ne va fi foarte greu pentru că avem credite la bănci şi pierderile vor fi foarte mari“, a mai spus George Stamate.

„Mulţi oameni care au avut servicii au hotărât să renunţe şi să crească animale“

Pe lângă sectorul vegetal, zootehnia este alt domeniu reprezentativ în comuna Devesel. Sunt mulţi oameni care se ocupă cu creşterea animalelor, dar şi aici lista de probleme este extrem de lungă. Costel Truţă are o fermă de peste 300 de animale – oi, capre şi vaci – şi spune că îi este din ce în ce mai greu să o întreţină. Şi asta, pentru că nu găseşte oameni pe care să îi angajeze ca să îl ajute, dar şi pentru că preţul produselor obţinute de la animale este unul destul de mic. „Cea mai grea problemă este faptul că nu găsim forţă de muncă, nu găsim ciobani care să ne ajute. Mulţi pleacă în străinătate, alţii preferă să aştepte ajutoarele de la primărie şi cu greu găsim băieţi care să ştie să tundă animalele, să le mulgă şi să facă tot ce ţine de fermă. Am avea nevoie de cel puţin trei oameni. La fermă nu există sărbători, nu există zile libere şi nu multora le convine să vină. Şi cu lâna este o mare problemă pentru că nu mai sunt centre de achiziţie şi nu avem ce să facem cu ea. Cheltuim bani cu tunsul oilor şi nu îi mai recuperăm. În ultimii ani, am aruncat lâna, deşi riscăm să primim amenzi. Pieile, la fel, au ajuns să coste doar un leu. Să dai o piele pe un leu e foarte dureros“, a spus Costel Truţă.
Bărbatul susţine că mulţi fermieri sunt în situaţia lui şi spune că soluţii există, dar sunt greu de pus în practică. „Sunt mulţi în situaţia noastră, ba chiar alţii o duc şi mai rău. Noi totuşi avem condiţii, curent, apă şi ne este mai uşor. Ne-am dori să vină subvenţiile la timp, să existe centre de colectare pentru lână şi piei, dar şi tineri care să continue tradiţia creşterii animalelor. Este o meserie grea pentru că trebuie să stai permanent printre ele, indiferent de vremea de afară sau de ziua din calendar. Tatăl meu zicea că de la noi în jos nu mai e decât oaia şi toată lumea când aude de ciobani îi califică într-un anumit fel, dar sunt mulţi oameni care au avut servicii şi care au hotărât să renunţe şi să crească animale, deci lucrurile nu stau chiar aşa. Dacă îţi place, creşterea animalelor este o activitate frumoasă“, a mai spus Costel Truţă.
Fermierul spune că produsul cel mai căutat este brânza, iar acesta este motivul pentru care a investit în procesarea laptelui. Şi-a dotat încăperea în care face brânză cu tot ce este necesar, astfel încât să întrunească toate normele sanitare, iar clienţii apreciază acest lucru şi vin şi cumpără direct de la sursă.

Monica Stuparu
Lucrează din 1998 la Gazeta de Sud şi consideră că unul dintre secretele reuşitei în acest domeniu este seriozitatea. E o persoană deschisă la ceea ce este nou, iar cea mai recentă provocare este să descopere tot ce se întâmplă în sistemul medical din Oltenia şi să ofere cititorilor informaţii corecte şi echidistante.