Incendiul din zona Drumul Apelor a pornit de la o scânteie de la o locomotivă (Foto: Claudiu Tudor)

Zecile de incendii de vegetaţie care dau bătăi de cap pompierilor din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Oltenia au de cele mai multe ori cauze probabile şi autori necunoscuţi. Un muc de ţigară aruncat la întâmplare, o scânteie de la o locomotivă sunt „vinovate“ de producerea, în ultima lună, a incendiilor produse în oraşul Craiova.

În Craiova şi în zonele limitrofe au avut loc, în ultima lună, incendii de vegetaţie uscată și în spaţii deschise.
„ISU Oltenia a acționat pentru stingerea a 59 de incendii, dintre acestea 23 au fost de vegetație uscată și 36 de altă natură. La cele 23, cauza a fost foc deschis în spații deschise și o țigară aprinsă aruncată la întâmplare. Focul s-a propagat și la case de locuit, culturi de păioase, cereale, păduri de salcâm și pin. Sfatul nostru este ca oamenii să nu folosească focul în spații deschise, să nu dea foc la vegetație uscată. Amintim incendiile din Parcul «Romanescu», de la Balta Craiovița, de la Apele Vii, de la Gura Văii. Au fost cuprinse de flăcări cinci hectare de vegetație uscată, şapte hectare de cultură de grâu, stâlpi de electricitate și a fost nevoie de intervenția ambelor detașamente ale ISU Dolj. Am avut și un accident în lanț la Beharca și au fost avariate nouă autoturisme din cauza fumului de la incendiul de vegetație. Am avut până la acest moment doar distrugeri materiale și nu pierderi de vieți omenești“, a declarat reprezentantul ISU Dolj, plutonier major Tania Vâlceanu. Cauzele probabile care au dus la provocarea acestor incendii au fost o ţigară aprinsă aruncată la întâmplare și o scânteie de la o locomotivă, dar nici un vinovat. „Noi stabilim cauza probabilă a incendiului, cine se face vinovat stabilesc structurile MAI“, a mai precizat Tania Vâlceanu, reprezentant ISU Dolj.
Numai că reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Dolj spun că, în ciuda preconizărilor făcute de pompieri, este aproape imposibil să identifici o persoană care ar fi aruncat o ţigară aprinsă dintr-un autoturism în trecere prin acel loc. Din aceste motive, de cele mai multe ori incendiile în spaţii deschise, cu precădere cele de vegetaţie, nu sunt urmate şi de întocmirea unui dosar penal.
„De la începutul anului și până în prezent, pe raza județului Dolj nu au fost sesizate incendieri de vegetație sau culturi agricole care să fi fost cauzate cu intenție de către anumite persoane, fapt pentru care nu au fost întocmite dosare penale în acest sens. De asemenea, nici specialiști din cadrul ISU nu ne-au sesizat cu privire la existența unor suspiciuni referitoare la o așa zisă mână criminală care să stea la baza incendiilor. Nu au fost întocmite dosare penale, nu există indicii că ar fi fost produse cu intenție“, a declarat inspector principal de poliţie Cătălin Dochia, purtător de cuvânt în cadrul IPJ Dolj.

Cu focul nu-i de joacă

Pentru împiedicarea pro­­­­­­ducerii incendiilor, reprezentanţii ISU Dolj recomandă respectarea unor minime măsuri de prevenţie.
„Avertizăm persoanele care dau foc la mirişti, vegetaţie uscată sau resturi vegetale să respecte anumite reguli. Acestea trebuie să ştie că arderea miriştilor, a vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale se execută numai după obţinerea permisului de lucru cu foc deschis. Acest permis este valabil o singură zi, iar un exemplar al acestuia este transmis şi serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă. Se izolează zona de ardere faţă de căi de comunicaţii, de construcţii, culturi agricole învecinate, instalaţii, fond forestier. Zona respectivă se asigură prin executarea unei fâşii arate cu lăţimea de cel puţin 2 metri. Parcelarea miriştilor se va realiza în suprafeţe de maximum 10 ha, prin fâşii arate. La arderea suprafeţelor mai mici de 5 ha se vor asigura substanţele şi mijloacele de stingere necesare. Pentru suprafeţele de ardere mai mari de 5 ha se vor asigura obligatoriu un plug, o cisternă cu apă, mijloace de tractare şi personal de deservire.
Pe terenurile în pantă, arderea miriştii se face pornind din partea de sus a pantei. Vegetaţia uscată şi resturile vegetale se colectează în grămezi, astfel încât arderea să poată fi controlată. Arderea se execută în locuri care nu permit propagarea focului la fondul forestier/construcţii şi unde nu există posibilitatea să fie afectate reţele electrice, de comunicaţii, conducte de transport gaze naturale, produse petroliere ori alte bunuri materiale combustibile.
Nu se aprinde focul la o distanţă mai mică de 50 de metri faţă de locuinţe şi anexele acestora, 100 de metri faţă de depozitele de furaje şi 200 de metri faţă de liziera pădurii. Stingerea focului se va face în mod obligatoriu înainte de părăsirea locului arderii.
Este obligatorie instruirea personalului care execută, controlează şi supraveghează arderea miriştilor, a vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale, cu privire la măsurile specifice de apărare împotriva incendiilor, precum şi informarea serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă“, a explicat purtătorul de cuvânt al ISU Dolj.

Maria CERNĂTESCU
A absolvit Facultatea de Drept „Nicolae Titulescu” din Universitatea din Craiova şi lucrează în presa scrisă din 2004. În momentul actual este unul dintre puţinii jurnaliști locali care se ocupă de domeniul asociaţiilor de proprietari.