Primăria Craiova a rămas fără sute de mii de lei din cauza proceselor pierdute în ultimii ani, fie cu angajați pe care i-a dat afară nelegal, fie cu firme care au primit despăbugiri pentru deciziile greșite luate de administrație. Nimeni din primărie nu a fost sancționat disciplinar sau financiar pentru acest lucru. Banii au fost plătiți din bugetul local, deci paguba este a tuturor craiovenilor. Cel mai recent duș rece primit de primărie a venit de la Curtea de Apel Craiova, care a obligat municipalitatea să plătească unei firme circa 400.000 de lei (87.000 de euro) din cauza unei dispoziții nelegale a fostului primar Olguța Vasilescu prin care a fost demolat un chioșc de circa 80 de metri pătrați în cartierul Craiovița Nouă.
Chioșcariada declanșată de fostul primar, Olguța Vasilescu, la câteva luni de la instalarea în funcție în 2012, frige rău bugetul Craiovei. Printr-o dispoziție semnată în 2013 (numărul 193), Vasilescu a decis că un chioșc al firmei Keny Impex, din cartierul Craiovița Nouă, trebuie demolat, pe motiv că nu avea autorizație de construire. Firma a cerut în instanță anularea dispoziției și a câștigat, iar judecătorii i-au acordat și despăgubiri importante atât pentru construcția demolată, cât și pentru veniturile pe care nu le-a mai putut obține din cauza demolării. Decizia fostului primar de a semna dispoziția este cu atât mai ciudată din următorul motiv: potrivit Legii autorizării executării lucrărilor de construcții, 50/1991, o construcție fără autorizație poate fi demolată fără o decizie a instanței doar dacă este ridicată pe domeniul public sau privat al primăriei. Dacă este pe teren proprietate privată, primăria nu poate face ce o taie capul, ci trebuie să obțină în instanță o decizie de demolare. Ciudat este că, în cazul Keny Impex, primăria știa că terenul este proprietate privată, deci nu putea fi demolat prin dispoziție de primar pentru că fusese parte într-un alt proces al firmei prin care se stabilise că societatea este proprietara terenului. Și totuși, fostul primar a semnat dispoziția, iar acum craiovenii plătesc cu vârf și îndesat.
Cum s-au derulat faptele
Prin Dispoziția 193/2013, primarul Craiovei a dispus desființarea construcției provizorii – chioșc în suprafață de 78 mp, deținută de Keny Impex. Conform acestei dispoziții, construcția provizorie era amplasată pe un teren aflat în proprietatea orașului. După ce și-au văzut chioșcul pus la pământ, reprezentanții firmei au dat în judecată, în iulie 2013, municipiul Craiova prin primar și pe primarul municipiului Craiova și au solicitat „anularea măsurilor dispuse prin dispoziție și repunerea în situația anterioară, iar în cazul imposibilității repunerii în situația anterioară“ au cerut măsuri reparatorii în cuantum de 50.000 de euro echivalent în lei“, după cum se arată în motivarea judecătorilor.
Inițial, Tribunalul Dolj a respins cererea firmei (sentința 1791/2014) fără să judece fondul problemei, așa cum au constatat ceilalți judecători care au analizat cazul. Keny Impex a declarat recurs împotriva sentinței pe motiv că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală, deoarece hotărârea nu cuprindea motivele pe care se sprijină. Firma mai spunea că sentința încalcă autoritatea de lucru judecat, deoarece nu a ținut cont de o altă decizie (346 din 28.05.2012) a Tribunalului Dolj, prin care s-a constatat că primăria nu a fost proprietara terenului. Curtea de Apel Craiova a dat dreptate firmei, a casat sentința și a trimis dosarul spre rejudecare Tribunalului Dolj. Noul complet a analizat problema pe fond și a decis să oblige primăria să plătească 158.223 de lei, sumă actualizată cu dobânda legală la data plății, reprezentând prejudiciul cauzat de lipsa de folosință a construcției, 2.050 de lei – taxa de timbru și 2.000 de lei – onorariul expertului topo. Instanța a respins cererea firmei de a i se acorda despăgubiri și pentru construcția demolată, motivând că materialele rezultate după demolare au rămas proprietarului, după cum rezultă din procesul-verbal din data de 14.01.2013. Atât primăria, cât și firma au făcut recurs la Curtea de Apel Craiova, care, în aprilie anul trecut, a decis să acorde firmei și contravaloarea construcției. Cu tot cu taxe, primăria s-a văzut obligată să plătească aproape 400.000 de lei.
Cum a uitat primăria de procesul în care fusese parte
În decizia completului de la Tribunalul Dolj care a rejudecat procesul sunt explicate atât greșelile primului judecător, care a omis să analizeze fondul problemei, cât și „amnezia“ primăriei, care uitase că motivul pentru care demolase chioșcul prin dispoziția primarului și nu pe baza unei sentințe făcuse deja obiectul unui alt proces la care participase. „Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1580 din 28.09.2000, reclamanta (Keny Impex – n.r.) a devenit proprietara unui chioșc metalic, lipit de magazinul… în suprafață de 71 mp, dobândit anterior prin factura din 04.12.1996. Conform aceleiași facturi, reclamanta a achiziționat și terenul aferent spațiului comercial. Așa cum rezultă din concluziile raportului de expertiză topo, terenul respectiv a fost dobândit conform Certificatului de Atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor pe baza Legii 15/1990 și a HG 834/1991. De altfel, prin Decizia 346 din 28.05 2012 a Tribunalului Dolj s-a reținut cu putere de lucru judecat că Municipiul Craiova nu este proprietarul terenului în suprafață de 71 mp. În respectiva cauză, chiar pârâtul a arătat că terenul nu face parte din domeniul public sau privat și a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a autorității locale, excepție ce a fost admisă, iar pe fond, respinsă acțiunea în constatarea dreptului de proprietate a aceastui imobil (…) Prin urmare, terenul nu face parte din domeniul public sau privat al municipiului Craiova, ci are categoria de folosință curți – construcții. Deși în cauză se susține de către pârât contrariul, instanța urmează a avea în vedere chiar actele emanate de la aceasta, respectiv adresa 2396 din 13.01.2005 conform cărora reclamanta deține cu titlu de proprietate terenul în suprafață de 71 mp, motiv pentru care i-a fost calculat impozit pentru teren și construcție“, se arată în motivarea instanței. Judecătorul continuă apoi argumentația. „Instanța de fond trebuia să verifice dacă terenul asupra căruia s-a purtat primul litigiu este același cu acela de pe care s-a demolat construcția reclamantei și în ce măsură lipsa calității procesuale pasive a Primăriei Craiova stabilită în primul litigiu are legătură cu prezenta cauză, deoarece eventuala inexistență a unui drept al primăriei asupra respectivului teren este un element esențial în prezenta cauză. De asemenea, Curtea observă că instanța de fond nu s-a preocupat de verificarea îndeplinirii condițiilor legale stabilite în cuprinsul art. 33 din Legea 50/1991, în ordinea logică, firească, stabilită de textul legal. Aceste norme legale reprezintă o excepție care trebuie interpretată în mod restrictiv (…) Procedând la solicitarea ca reclamanta să facă dovada că este proprietara terenului în lipsa unei autorizații de construcție care nu a putut fi produsă la dosar și pe care pârâta, chiar dacă ar deține-o, nu ar fi interesată să o depună la dosar pentru că și-ar îngreuna apărarea, instanța de fond s-a îndepărtat de obiectul probei și a îngreunat sarcina procesuală a reclamantei. Autorizația de construcție nu este titlu de proprietate și nici nu apare ca fiind utilă în această etapă, atâta timp cât, în principal, trebuie stabilit regimul juridic al terenului. Cu alte cuvinte, trebuie stabilit dacă terenul aparține UAT Craiova. Această stabilire rezultă din probe, inventarul bunurilor aprobat prin acte administrative sau, eventual, o expertiză topo și abia apoi, dacă se stabilește că aparține domeniului public sau privat al UAT Craiova, este necesară autorizația de construcție sau alte acte sau prezumții pentru stabilirea legalității construcției. Dacă se stabilește că terenul nu aparține domeniului public sau privat a UAT Craiova, această verificare a autorizației de construire apare ca neutilă, deoarece ipoteza dedusă judecății nu se mai încadrează în prevederile de excepție ale art. 33 din Legea 50/1991. Așadar, prin neanalizarea împrejurărilor de fapt și de drept expuse, prima instanță nu a procedat la judecarea fondului cauzei (…) În mod greșit instanța de fond a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului“, se arată în motivarea Curții de Apel Craiova.
Potrivit art. 33 din Legea 50/1991 invocat de primărie pentru demolare, „construcțiile executate fără autorizație de construire pe terenuri ale domeniului public sau privat vor putea fi desființate pe cale adminstrativă fără sesizarea instanțelor judecătorești“. Or, primăria știa deja că terenul nu îi aparține, deci nu se putea folosi de acest articol. „Instanța constată că terenul pe care a fost edificată construcția nu aparține proprietății publice sau private, deci nu i se aplică dispozițiile art. 33. În aceste condiții, Dispoziția 193/2013 (a primarului Craiovei – n.r.) este nelegală, motiv pentru care va dispune anularea ei“, a constatat instanța.
Deși câștigase o sumă importantă de bani, firma nu s-a mulțumit, ci a făcut și ea recurs, alături de primărie, iar Curtea de Apel Craiova i-a acordat și banii pentru materialele rezultate în urma demolării, adică 173.000 de lei. Primăria a pierdut definitiv și procesul în care a contestat sumele de executare a sentinței. În aceste condiții, municipalitatea s-a văzut nevoită să ceară Consiliului Local în luna mai 2017 să aprobe suplimentarea cheltuielilor de la bugetul orașului cu circa 400.000 de lei pentru a rezolva problema. Nimeni nu a fost tras la răspundere.
Concedieri plătite cu vârf și îndesat
Acesta nu este primul proces care scoate bani din bugetul orașului pentru greșeli comise de reprezentanții primăriei. Camelia Nicola, actuala directoare a Direcției de Evidență a Persoanelor din cadrul Primăriei Craiova, a obținut circa 80.000 de lei din partea instanței după ce a fost dată afară la cererea fostului primar Olguța Vasilescu. Nicola a fost concediată pe motiv că un angajat pierduse o mapă de corespondență, dar a dat primăria în judecată, iar judecătorii au obligat municipalitatea să o reangajeze pe același post și să-i plătească salariile restante pe perioada cât a stat acasă.
Fosta antrenoare a echipei de handbal feminin din cadrul Sport Club Municipal Craiova, Carmen Amariei, a primit și ea circa 100.000 de lei din bugetul Craiovei după ce contractul i-a fost reziliat abuziv în mai 2013, la sugestia fostului primar. La sfârșitul lunii august 2014, Amariei a dat în judecată SCM Craiova, dar procesul a fost mutat la Cluj. „Admite acţiunea formulată şi precizată de reclamanta Amariei Carmen Andreea în contradictoriu cu pârâtul Sport Club Municipal Craiova. Constată că pârâtul a reziliat în mod abuziv contractul civil de prestări servicii nr. 952/28.05.2013. Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 105.903 lei, reprezentând drepturi băneşti cuvenite reclamantei în temeiul contractului de prestări servicii nr. 952/28.05.2013, pentru perioada 1-31 mai 2014 şi pentru sezonul competiţional 2014-2015“, se arată în hotărârea instanței. Decizia a rămas definitivă după ce SCM a pierdut și la Curtea de Apel Cluj.
Și Alin Dumitrescu, angajat al SCM, a primit bani tot pentru concediere abuzivă: circa 60.000 de lei. El a fost concediat în iulie 2014, iar instanța a obligat SCM să-l reangajeze pe același post și să-i plătească salariile restante. Primăria a fost nevoită să ceară și acești bani Consiliului Local în ședința din luna mai 2017.
