Trei mari dosare de corupție care stagnau la DNA Craiova în faza de urmărire penală in rem (față de faptă) au fost preluate în ultimele luni de structura centrală a Parchetului. Este vorba despre „Craiova Culturală“, „PUZ Lacul Tanchiștilor“ și „Emilio – Romain Rolland“. Ele au fost transferate la București în contextul dezvăluirilor GdS despre conexiunile acestor dosare cu procurori ai DNA Craiova.
Procurorii DNA turează motoarele în trei dintre marile dosare de corupție din Craiova care se aflau în faza de urmărire penală in rem. Unul dintre cele mai sonore este cel denumit „Craiova Culturală“, despre care GdS a relatat pe larg. În perioada 2013-2015, circa 1.000.000 de euro din bugetul local a fost direcționat către Asociația „Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021“, ONG-ul care a gestionat participarea orașului în competiție. GdS a arătat că banii au fost cheltuiți netransparent și discreționar, cu încălcarea Legii achizițiilor publice, a finanțelor publice locale, precum și a legilor de funcționare și finanțare a ONG-urilor din fonduri publice. Controlul Curții de Conturi a confirmat dezvăluirile GdS, iar întreaga afacere s-a transformat într-un dosar investigat de DNA Craiova. Procurorii au dispus începerea urmăririi penale in rem (față de faptă) pentru abuz în serviciu, iar cercetările rămăseseră în această fază.
Dosarul „Lacul Tanchiștilor“, în cercetări din 2014
Afacerea „PUZ Lacul Tanchiștilor“ a ajuns în atenția procurorilor DNA încă din anul 2014. Pe scurt, în 2013, municipalitatea a aprobat prin hotărâre de consiliu (HCL nr. 700/2013) un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) în zona Lacul Tanchiștilor. Pornind de la sistematizarea a 6 ha de teren pentru viitorul spital municipal, primăria a introdus în final în PUZ 130 ha. Aproximativ 30 ha de spații verzi au devenit peste noapte construibile, deși Legea nr. 265/2006 interzicea schimbarea destinației „indiferent de regimul juridic al acestora“. Plângerea penală a fost făcută de către o familie care a reclamat că avizele pentru PUZ nu sunt în regulă. „Suntem foarte relaxați, există toate avizele“, declara Olguța Vasilescu, pe atunci primarul Craiovei. Până în martie 2017, dosarul a rămas la stadiul de urmărire penală in rem.
Cazul „Emilio – Romain Rolland“ a fost și el relatat pe larg de GdS. În Centrul Vechi al Craiovei (str. Romain Rolland nr. 1), pe un teren care aparține omului de afaceri Mihai Mehedințu, italianul Vincenzo Ioele (Emilio) a construit un bloc P+4. Italianul primise de la Mehedințu doar drept de superficie (folosință) pe teren și urma să-l primească în proprietate în schimbul unor apartamente din blocul respectiv. Încălcând înțelegerea, Emilio a vândut toate apartamentele din bloc, inclusiv cele promise lui Mehedințu. Dreptul de superficie a fost dezmembrat în cote-indivize și vândut la pachet cu apartamentele. Toată povestea, în care sunt implicați notari și funcționari de la Oficiul de Cadastru, s-a transformat într-un dosar la DNA.
Cum a preluat DNA Central dosarele sensibile
La începutul lui 2017, GdS a dezvăluit că șeful DNA Craiova, Cosmin Croitoriu, este client al lui Emilio. În perioada 10 aprilie 2013 – 9 noiembrie 2015, el a semnat mai multe acte cu Grup International (firma lui Emilio) pentru achiziția unui apartament ultracentral în blocul contruit de italian lângă Catedrala „Sf. Dumitru“. A plătit 75.000 de euro și și-a intabulat dreptul de ipotecă asupra apartamentului. Actele de vânzare-cumpărare nu au mai fost însă perfectate, deoarece între timp Emilio s-a certat cu proprietarul terenului de sub bloc (Stefano Pizzingrilli), care a deschis un proces și a blocat vânzările de apartamente. Procurorul a devenit parte în procesul Emilio-Pizzingrilli, judecat de Alina-Gabriela Mischianu, soția lui Ovidiu Mischianu – șeful juriștilor din Primăria Craiova. Mischianu este cel care contrasemnează de legalitate toate actele municipalității și ar trebui să fie deci un personaj-cheie în dosarul „Craiova Culturală“, rămas în faza de urmărire penală in rem la DNA Craiova. După ce GdS a scris despre aceste legături, dosarul „Emilio – Romain Rolland“ a fost preluat de Structura Centrală a DNA (23 februarie 2017). Oficial, el a fost preluat „în vederea reunirii la un alt dosar aflat în lucru, având același obiect“.
Puțin mai târziu (14 martie 2017), DNA Central a preluat și dosarul „PUZ Lacul Tanchiștilor“ – un alt caz în care sunt implicate persoane din primărie. Într-un răspuns către GdS, instituția susține că dosarul a fost transferat din cauza complexității, dar și a volumului mare de muncă de la DNA Craiova, „fapt care ar fi împiedicat efectuarea cu ritmicitate a activităților de urmărire penală“.
Cosmin Croitoriu a fost schimbat din funcția de șef al DNA Craiova (30 martie 2017) în contextul în care numele său a apărut în scandalurile „Emilio“ și „Bercea Mondial“. GdS a dezvăluit că pe masa procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, ar fi ajuns un denunț cu acuzații grave de corupție la adresa fostului prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, Constantin Croitoriu (tatăl lui Cosmin Croitoriu, procuror-șef al DNA Craiova). Acesta ar fi girat soluționarea favorabilă a unor dosare pe care le avea la Parchet Sandu Anghel (Bercea Mondial). În schimb, el ar fi primit ca mită un apartament cu două camere (46,4 mp) situat la etajul doi al unui bloc ultracentral din Slatina (str. Libertății).
