19 C
Craiova
luni, 15 august, 2022
Știri de ultima orăLocalDoljMii de copii rămaşi acasă în urma fenomenului migraţiei masive: „Singur acasă“ - povestea copilului din 2017

Mii de copii rămaşi acasă în urma fenomenului migraţiei masive: „Singur acasă“ – povestea copilului din 2017

Peste 200.000 de copii din România au părinţii plecaţi la muncă în altă ţară. Acesta este un număr estimativ, cel real nefiind cunoscut de nimeni. Deşi există o lege care îi obligă pe părinţi să anunţe, în momentul în care decid să plece, cu cine îşi lasă copilul, foarte puţini o respectă. Sunt mii de copii care rămân acasă singuri, în grija fraţilor mai mari, care sunt și ei minori. Reprezentanţii Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, ai inspectoratelor școlare din Oltenia, ai Centrelor Judeţene de Resurse şi Asistenţă Educaţională, dar şi ai Organizaţiei „Salvaţi Copiii“ trag un semnal de alarmă: este nevoie de centre de zi pentru copii în toate localităţile care se confruntă cu migraţia părinţilor, iar primăriile din mediul rural au nevoie de asistenţi sociali pregătiţi.

Irina a rămas acasă cu bunicii după ce părinţii au plecat în Italia. În ultimii doi ani a suferit de mai multe ori de amigdalită şi a fost nevoită să lipsească mult de la şcoală. Iarna trecută, după ce s-a îmbolnăvit din nou, medicii le-au recomandat bunicilor o intervenţie chirurgicală. Dar, pentru efectuarea acesteia, este nevoie de consimţământul reprezentantului legal al copilului, iar bunicii nu au această calitate. Povestea Irinei este povestea a mii de copii lăsaţi acasă fără un reprezentant legal în caz de nevoie.

Peste 200.000 de copii cu părinţii plecaţi

Reprezentanţii Organi-zației „Salvaţi Copiii” România au organizat marți la Craiova dezbaterea cu tema „Protecţia copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate“. Statisticile deţinute de sistemul de asistenţă socială privind situaţia copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate sunt mult depăşite de realitate, acestea reflectând doar cazurile cunoscute şi înregistrate de autorităţile locale, însă o serie de date culese de „Salvaţi Copiii“ de la inspectoratele școlare şi de la Ministerul Educaţiei arată că, în prezent, numărul copiilor ai căror părinţi muncesc peste hotare este în jur de 212.000, faţă de 95.000, cifrele oficiale existente în decembrie 2016. „Am organizat la Craiova această dezbatere pentru a aborda atât aspecte legale ce ţin de procedura de delegare temporară a autorităţii părinteşti, cât şi bune practici de intervenţie socială, educaţională şi psihologică în sprijinul copiilor din această categorie vulnerabilă. La nivel naţional, vorbim în continuare de un număr care nu este cunoscut cu exactitate. Există două serii de statistici: culese de DGASPC de la serviciile de asistenţă socială din primării, care arătau la finele anului 2016 un număr de peste 95.000 de copii cu părinţii plecaţi, însă realitatea ne arată că ele sunt cu mult depăşite. Acest lucru îl confirmă şi datele oferite de inspectoratele şcolare culese de la şcoli care au evidenţiat un număr de 212.000 de copii la nivel naţional, fără copiii mai mici de trei ani sau cei de vârstă preşcolară şi preşcolară care nu frecventează şcoala sau nu au frecventat-o niciodată“, a spus Anca Stamin, manager de proiect la „Salvaţi Copiii“.

Oficial, în Olt, doar 150 de copii cu părinţii plecaţi în străinătate

În judeţul Olt, la fel ca în toată Oltenia, fenomenul migraţiei este unul îngrijorător. Sunt foarte mulţi copii lăsaţi acasă de părinţi fără un adult care să îi supravegheze. „Este nevoie de o colaborare mai bună cu primăriile, cu serviciile de asistenţă socială din primării, pentru că ei sunt cei care trimestrial ne transmit datele legate de copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate. Sunt copii vulnerabili, care cad mai uşor în depresie. Au existat chiar şi tentative de suicid. Ne dorim ca primăriile să fie mai prompte, să realizeze anchete pe teren. În Olt, oficial avem 150 de copii cu părinţii plecaţi peste hotare, date primite de la cele 112 primării din judeţ. Din păcate, nu cunoaştem numărul exact al acestor copii, deoarece nu sunt raportaţi. Din fericire, nu s-au înregistrat situaţii grave, însă sunt multe cazuri de depresii în rândul copiilor“, a spus Ioana Ciobanu, consilier la DGASPC Olt.

„Dacă facem doar proiecte strategice pe hârtie nu vom rezolva nimic“

Psihologii şi consilierii educativi de la CJRAE Vâlcea au povestit că cele mai mari probleme se întâlnesc în localităţile în care sunt grupuri dezavantajate. „Foarte mulţi copii sunt lăsaţi singuri, fraţii au grijă unii de alţi. În cazuri fericite, sunt supravegheaţi de vecini. Psihologii spun că acolo unde copilul este lăsat şase luni singur, acesta percepe situaţia ca pe un abandon, lucru care duce la anxietate, depresie, fobii. Dacă nu se vor impune măsuri foarte clare părinţilor care pleacă şi-şi lasă copiii singuri, lucrurile nu se vor schimba. Dacă facem doar proiecte strategice pe hârtie, nu vom rezolva nimic. Realitatea este alta, nu există posturi de asistenţi sociali în primării sau pe aceste posturi sunt angajate persoane care au şi atribuţii de asistenţi sociali, care nu merg pe teren, nu cunosc situaţia clară a copiilor. Este foarte grav ce se întâmplă. Abandonul şcolar rămâne cea mai mare problemă ca urmare a migraţiei, se resimte în comportamentul copiilor, în modul în care percep viaţa de adult, pentru că este greu de crezut că un copil care este lăsat singur va deveni un adult responsabil, un adult care să se integreze pe piaţa muncii“, a spus Cristina Nicula, director CJRAE Vâlcea.

În Dolj: oficial – 2.000 de copii cu părinţii plecaţi, neoficial – aproximativ 8.000

Doljul se află în topul judeţelor din ţară atunci când vorbim de numărul copiilor ai căror părinţi muncesc departe de casă. Există două statistici. „Vorbim de părinţii care pleacă legal la muncă, cu contracte încheiate, iar statistica aceasta ne spune că sunt mai puţin de 2.000 de copii în Dolj lăsaţi acasă. Aceasta este statistica oficială. Statistica neoficială, care este din estimări, ne arată că numărul copiilor din judeţ cu părinţii plecaţi poate fi de trei, chiar patru ori mai mare decât cel din statisticile oficiale. Este clar că trebuie făcut mult mai mult, copiii lăsaţi în ţară de părinţii plecaţi în străinătate sunt într-o formă oarecare de abandon. Noi spunem că părinţii nu pot fi înlocuiţi, indiferent cine se ocupă de creşterea lor, autorităţile nu sunt întotdeauna foarte pregătite să intervină şi să asigure suport“, a spus Florin Stancu, director DGASPC Dolj.
Schimbările legislative în domeniul protecţiei copilului din ultimii ani nu sunt suficiente. Lipsa părinţilor sau a unui reprezentant legal poate duce la limitarea accesului copiilor la servicii de sănătate, la educaţie şi beneficii sociale, şi de aceea este necesar ca autorităţile şi toţi factorii locali să se implice mai mult pentru a-i ajuta pe aceşti minori. „Trebuie dezvoltate servicii sociale, trebuie create centre de zi, trebuie să apară linii telefonice care să dea informaţii copiilor şi părinţilor, trebuie să apară servicii de suport în societate, trebuie formate cadrele didactice pentru a şti să identifice aceşti copii şi să lucreze cu ei într-o primă etapă, până intervin specialiştii din serviciile sociale. Este nevoie chiar şi de formarea judecătorilor, pentru că există posibilitatea ca părinţii care pleacă acum în străinătate să delege drepturile părinteşti pentru o perioadă de timp unei persoane de încredere din familie. Chiar şi pe această zonă e nevoie de mai multă expertiză şi sigur aceasta vine şi pe baza formării continue care trebuie asigurată. Am înregistrat numeroase situaţii ca rezultat al lipsei părinţilor, de la scăderea frecvenţei prezenţei la şcoală, la unele foarte grave, în care copiii au fost lăsaţi în grija fratelui mai mare, la rândul lui minor. Soluţiile au fost de consiliere până la preluarea copiilor în sistemul de protecţie, pentru că ei nu aveau un reprezentant legal şi nu se puteau descurca singuri“, a adăugat Florin Stancu.

Obligaţii ale părinţilor

Părintele trebuie să notifice intenţia de a pleca la muncă în străinătate Serviciului Public de Asistenţă Socială (SPAS) din localitatea de domiciliu prin: depunerea notificării la sediul primăriei de domiciliu sau prin transmiterea acesteia prin e-mail, fax, scrisoare, poștă, curier. Tot părintele trebuie să menţioneze în grija cui lasă copilul, iar confirmarea persoanei se efectuează de către judecătoria competentă teritorial. Având în vedere că transmiterea propriu-zisă a cererii formulate de părinte şi a actelor la instanţă nu impune o anumită calitate procesuală sau vreo formalitate suplimentară ulterioară completării şi semnării cererii, aceasta se poate face fie de către părinte, fie de către altă persoană interesată (ex: persoana căreia urmează să-i fie delegată autoritatea părintească), fie de către reprezentanţii SPAS, prin depunerea acestora directă sau prin transmiterea lor prin poştă/curierat, mail, fax.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS