Centrele medico-sociale au devenit a doua casă pentru sute de vârstnici doljeni. Aceste unităţi, ca şi căminele de bătrâni, sunt ocupate mai tot timpul la capacitate maximă. Mulţi oameni sunt internaţi în aceste unităţi de ani buni, ele le-au devenit casă. În Dolj, în subordinea Consiliului Judeţean (CJ) se află şapte astfel de unităţi medico-sociale, la Pleniţa, Melineşti, Bechet, Amărăştii de Jos, Cetate, Brabova şi Sadova. În Sadova, în acelaşi perimetru funcţionează un centru medico-social şi unul de permanenţă, unde anual sunt salvate vieţi.
La Sadova, Centrul medico-social este ocupat la capacitate maximă. Este una din comunele doljene în care există atât centru de permanenţă, cât şi centru medico-social. Dr. Marius Florescu lucrează în acest loc de 34 de ani. A avut posibilitatea să fie medic la spital în Craiova, însă a preferat să rămână aici. Nu face zilnic naveta la Craiova, pleacă o dată la două zile acasă. „Am avut noroc, în această comună a fost un centru important de medicină, un vad medical cu tradiţie pe unde au trecut medici chirurgi renumiţi. Acum trei decenii, aici era un spital foarte vechi, cu aparatură la fel de veche. Era secţie de boli cronice arondată Spitalului Judeţean Craiova. Din 2005 însă, centrele medico-sociale au trecut în subordinea Consiliului Judeţean (CJ) Dolj. Încet, încet a început să se schimbe, spaţiile au fost modernizate, au faianţă, gresie, au fost schimbate instalaţiile electrice şi de apă“, a povestit dr. Florescu, directorul centrului.
„Au fost salvate vieţi în perioada de iarnă“
A fost o iarnă grea, cu temperaturi extrem de scăzute, motiv pentru care foarte mulţi bătrâni singuri şi bolnavi au bătut la uşa Centrului medico-social Sadova. Din cauză că centrul era plin, a fost suplimentat numărul de paturi. „Aproape două luni, temperaturile au fost de minus 15 grade. Nu am avut altă soluţie decât să acceptăm mai multe cazuri sociale. Însă şi bolnavii cronici au dreptul la tratament şi supraveghere medicală. Au fost salvate vieţi în perioada de iarnă. În una din zile au ajuns la noi doi soţi din comuna Ostroveni, fără copii sau alţi aparţinători, care de o lună şi jumătate stăteau în ger. Făceau focul la câteva zile şi mâncau doar pâine cu ceai. Am mai băgat canapele, oamenii au scăpat cu viaţă, sunt bine acum. Sunt mulţi din comună sau din localităţile limitrofe care au fost salvaţi. Numărul de locuri este însă limitat. Chiar zilele acestea a mai venit o femeie, o bolnavă cronic, care a solicitat internare, pe care însă nu am avut loc să o primim“, a adăugat directorul. Din cele 32 de persoane internate în acest moment, jumătate sunt cazuri sociale.
„Avem cel puţin zece persoane care nu mai au unde să meargă“
La Sadova sunt internaţi oameni cu diverse afecţiuni medicale, cei mai mulţi sunt cardiaci sau au suferit accidente vasculare. Sunt beneficiari internaţi chiar şi de şapte ani, s-au ataşat de acest loc. „Toţi aceşti oameni sunt cazuri medico-sociale, avem un bolnav cu amputaţie, care nu are pe nimeni, suferă de diabet, e insulino-dependent, sechelar de infarct. Ce să facă acest om singur într-o locuinţă?! Având în vedere că avem şi persoane imobilizate, trebuie să fim foarte atenţi, igiena este esenţială. Dacă începe să miroasă într-un spital sau astfel de centru, acela nu mai este aşezământ medical! Avem cel puţin zece persoane care nu mai au unde să meargă, sunt oameni extrem de bolnavi. Avem beneficiari care stau de ani buni, cinci, şase, chiar şapte ani… Centrul medico-social le este casă. Am avut un pacient care a ajuns la noi la 26 de ani, electrocutat. A căzut, a suferit o fractură de coloană, a fost operat la Bucureşti, însă nu au mai avut ce să-i facă. Avea măduva secţionată. Cinci ani a stat la noi“, a completat medicul.
Este nevoie de aparatură şi la Centrul de permanenţă
Reprezentanţii Centrului medico-social din Sadova susţin că se descurcă cu banii pe care îi primesc. Ar mai avea nevoie însă de aparatură medicală, la fel şi Centrul de permanenţă, care funcţionează în aceeaşi curte. „Se alocă mulţi bani pentru mâncare şi medicamente. Noi nu avem relaţii cu Casa de Asigurări. Banii pentru personalul medical superior şi mediu, pentru medicamente şi materiale sanitare, vin de la Ministerul Sănătăţii, prin Direcţia de Sănătate Publică, iar pentru personalul auxiliar, restul de cheltuieli, investiţii, reparaţii și alimente, banii vin prin Consiliul Județean“, a spus dr. Florescu. Beneficiarilor li se opreşte drept taxă jumătate din veniturile încasate, iar cei care trăiesc din ajutor social sunt scutiţi de la plată.
În Dolj, sunt 15 centre de permanenţă, din care 13 în mediul rural şi două în Craiova. La centrul de permanenţă există şi stomatolog, trei farmacii, ambulanţă, aparat de urgenţă, doctor coordonator de gardă, asistentă. „Sistemul de medicină primară chiar funcţionează. Mai avem nevoie de ceva dotări pentru ca totul să funcţioneze perfect, de un electrocardiograf. Unul măcar mediu, nu de înaltă performanţă, care costă în jur de 4.000 de lei. Sunt doctori care au cumpărat din buzunarul lor. Cred că tuturor centrelor de permanenţă le-ar fi de mare folos“, a adăugat medicul.
„A fost salvată o viaţă pentru că a existat electrogardiograf“
În luna iulie 2010, au fost desfiinţate trei centre de permanenţă – Brabova, Melineşti şi Mischii – pentru că adresabilitatea era foarte mică şi nu aveau dotare corespunzătoare. Doar cel din Brabova a fost redeschis. Unităţile medicale de acest tip au un rol foarte important în mediul rural, unde accesul la servicii medicale pe timpul nopţii a ridicat de-a lungul timpului numeroase probleme din cauza numărului limitat de medici şi asistenţi medicali. În astfel de centre se pot rezolva micile urgenţe care ţin de competenţa medicului de familie, dar se pot administra şi tratamente, ca pacienţii să nu mai fie obligaţi să bată drumul pentru a primi îngrijiri medicale într-un spital. „Este mult mai bine şi rentabil să dotezi centrele de permanenţă corespunzător, în mediul rural, decât să transporţi pacienţii la zeci de kilometri distanţă, la spitale în Craiova. În 2010, au fost închise centre de permanenţă. La Brabova erau două consultaţii pe zi. Aparent, două prezentări înseamnă foarte puţin, dar conform tarifelor din 2010, era suficientă o consultaţie pe zi pentru ca să beneficiezi de un avantaj de pe urma unui centru de permanenţă. Orice înseamnă peste o consultaţie pe zi este mare lucru. Centrele de permanenţă sunt extrem de importante. Imaginaţi-vă situaţii când avem persoane cu stop cardio-respirator, cât de important este să fim acolo, fiecare minut contează. Cazurile de urgenţă vitale pe care le rezolvi aici sunt. Legea spune că trebuie să rezolvi decât codul verde, dar când îţi vine cu persoana pe braţe şi intră în stop sau şoc anafilactic, trebuie să intervenim. Acesta este rolul nostru. Am avut un tânăr de 43 de ani în stare critică. A fost salvată o viaţă pentru că a existat electrogardiograf. Dacă pierzi un sfert de oră în situaţii din acestea, poate să te coste viaţa pacientului. Am mai avut pacienţi cu plăgi extrem de grave, cu hemoragii. Într-un astfel de caz am făcut hemostază, l-am perfuzat, am solicitat elicopterul și l-am trimis imediat la Spitalul de Urgență Craiova“, a spus dr. Gindrovel Dumitra, medic de familie, coordonatorul Centrului de permanenţă Sadova.
