18 C
Craiova
duminică, 9 mai, 2021
Știri de ultima oră Local Dolj Agricultură cu gust, în comuna Perişor

Agricultură cu gust, în comuna Perişor

Marian Florica, unul dintre fermierii din Perişor, care au reuşit să pună pe picioare o afacere în domeniul agricol mizând pe o mare diversitate de culturi
Marian Florica, unul dintre fermierii din Perişor, care au reuşit să pună pe picioare o afacere în domeniul agricol mizând pe o mare diversitate de culturi

Tot mai mulţi agricultori din comuna doljeană Perişor încearcă să dezvolte ferme cât mai diversificate. Gustul roadelor pământului este cu atât mai bun cu cât acestea provin din peisaje parcă rupte din poveste, în care fermele sunt străjuite de păduri şi înşirate pe coline. Cei care le produc au făcut un ţel din a le oferi consumatorilor produse sută la sută naturale, iar unii dintre ei au ajuns să cultive legume şi fructe destinate persoanelor cu probleme de sănătate. Aşa se face că în Perişor există plantaţii de legume care pot fi consumate atât de persoanele care suferă de diabet, cât şi de către cei care sunt alergici. 

Marian Florica este unul dintre fermierii din Perişor, care au reuşit să pună pe picioare o afacere în domeniul agricol mizând pe o mare diversitate de culturi: legume, fructe, cereale. Drumul până la ferma lui este presărat cu maci, la propriu. La ieşirea din Perişor, pe sensul de mers către Craiova, se face un drum la dreapta pe lângă o pădure. Urmându-l, peisajul care se conturează este desprins din poveşti. În stânga se deşiră verde pădurea, iar în dreapta se întind culturile. La un moment dat, într-o răscruce, câmpul se colorează în roşu cât vezi cu ochii, iar macii dansează în razele soarelui. Drumul se îngustează, nu mai e asfalt şi îl urmăm până la ferma lui Marian Florica. Din vârful unei coline se întrezăreşte o construcţie şi, pe măsură ce ne apropiem, se conturează siluetele unor oameni. Culeg căpşunele pentru că e vremea recoltatului. Anul nu a fost tocmai bun, aflăm de la Marian Florica. Bruma a afectat în proporţie de 70 la sută producţia, pierderile sunt mari, „dar suntem agricultori, suntem muncitori şi trăim cu speranţa într-un an mai bun“, ne spune resemnat fermierul. Plantaţia de căpşuni se întinde pe o suprafaţă de 1,5 hectare, iar soiul pe care l-a ales este produs de o staţiune de cercetare din România. Nu e timp de pierdut, căpşunele trebuie culese, transportate la piaţă şi vândute în aceeaşi zi, altfel se strică. „O căpşună sută la sută naturală este cea care nu rezistă mai mult de 48 de ore, aşa că le culegem şi le ducem la vânzare în aceeaşi zi, altfel riscăm să le pierdem. E soţia mea la stradă în sat şi le vinde. Am încercat să merg şi la Craiova, în Piaţa Centrală, dar preţul pe care voiam eu să îl cer crea disensiuni, în sensul că eu mă gândisem să le dau cu 8 lei kilogramul, iar pe tarabe se vindeau cu 12 lei/kg, aşa că, decât să mă cert cu alţii, mai bine vin la mine în sat. Le cumpără oamenii aici. Opresc maşina, îi invit să guste, să vadă că sunt naturale şi nu ezită să le cumpere. Noi producem pe o suprafaţă mare şi, dacă nu vindem repede, riscăm să ni se strice marfa, iar atunci pierderile sunt imense. Încerc să fac în aşa fel încât să fie mulţumit şi cumpărătorul, dar şi eu, ca producător“, a spus Marian Florica.

„Mâncăm chimicalele altora, iar noi, producătorii adevăraţi, nu avem loc pe piaţă“

Soiul de usturoi cu care Marian Florica vrea „să îi concureze“ pe spanioli
Soiul de usturoi cu care Marian Florica vrea „să îi concureze“ pe spanioli

Se ocupă de mulţi ani cu agricultura, ştie că e o loterie, că un an poate fi extrem de bun, iar în următorul să piardă tot şi din acest motiv a optat pentru o gamă largă de culturi, astfel încât, atunci când nu se vinde un produs, să poată obţine un profit din altul. În fermă sunt cultivate şi tomate, vinete, usturoi, ceapă, dar există şi culturi de grâu. Totodată, deţine şi 100 de familii de albine şi spune că încearcă să ofere consumatorului şansa de a mânca sănătos. Susţine însă că drumul până la consumator este presărat de obstacole. „Guvernul ar trebui să iniţieze o lege specială pentru producătorii particulari, care să protejeze cetăţeanul. Se tot aude de acele 51 la sută produse româneşti pe rafturile supermarketurilor. Eu cred că este o minciună şi nu sunt de acord cu ce se întâmplă în ţara noastră. Şi mie mi-ar conveni să intru în supermarket şi să duc căpşunele la caserolă, să duc mierea, usturoiul şi să îi ofer omului şansa de a gusta un produs autentic, dar, din păcate, nu pot pentru că nu este o lege făcută de specialişti. Sunt mulţi birocraţi care stau prin birouri şi iau decizii fără să ştie ce este pe teren, aprobă nişte legi bazate pe teorie. Îi sfătuiesc să vină la faţa locului şi să facă legile în funcţie de nevoile noastre. L-aş invita pe ministrul agriculturii aici să vadă de când începe munca la căpşuni şi când se termină, cum este plantat usturoiul, cum se munceşte în stupi şi cu ce probleme ne confruntăm. Românii cumpără căpşune din Spania, din Turcia, care nu au nici un gust, mâncăm chimicalele altora, ţinute prin tot felul de congelatoare ca să reziste, iar noi, producătorii adevăraţi, nu avem loc pe piaţă. Îi sfătuiesc pe oameni să guste mai întâi ceea ce cumpără, iar în privinţa căpşunelor le recomand să nu le mănânce pe cele care rezistă mai mult de 48 de ore pentru că nu sunt sănătoase“, a mai spus Marian Florica.
A fondat ferma cu banii munciţi peste hotare şi spune că i-ar fi fost mult mai uşor dacă ar fi putut să acceseze fonduri europene. Nu a reuşit, dar nu şi-a pierdut speranţa. Iubeşte pământul românesc, îi place să îl muncească şi spune că omul îşi mai face şi singur norocul. Aşa că a început să experimenteze şi alte culturi. Un soi de usturoi mult mai mare decât cel românesc, „ca să îi concurez pe spanioli“, iar de anul viitor va înfiinţa şi plantaţii de mure şi zmeură.

„Facem agricultură pe gustul oamenilor“

În solariile familiei Baronescu se produc legume create special pe gustul clienţilor (Foto: Bogdan Grosu)
În solariile familiei Baronescu se produc legume create special pe gustul clienţilor (Foto: Bogdan Grosu)

În alt colţ al comunei Perişor se scrie povestea altei ferme. Când ajungi în localitate, toată lumea te îndrumă spre ea. Este fondată de familia Baronescu, stabilită aici în urmă cu peste un deceniu. Oamenii spun că soţii Baronescu au nu numai meritul de a fi creat această fermă, ci li se datorează şi faptul că i-au învăţat şi pe alţii să se dezvolte. „Avem un domn care a venit de la Craiova, domnul Baronescu, specialist în legumicultură, care ne-a arătat că în comuna noastră se pot face producţii mari de legume. Noi eram obişnuiţi să privim satele învecinate cu producţie în legumicultură, iar el ne-a arătat că se pot produce legume şi la noi. Pe lângă el, au început şi alţii să producă, şi acesta e mare avantaj pentru localitate pentru că o comună bogată e formată din oameni bogaţi“, a spus Aurel Ghigă, viceprimarul comunei doljene Perişor.
La fermă ne întâmpină Florica Baronescu, care de la bun început ne spune că tot ce vedem i se datorează „domnului inginer“. Plantaţiile de căpşuni, solariile cu legume, livezile, ferma de păsări şi de animale, totul a fost visul lui, din care şi ea – licenţiată în litere – a vrut să facă parte. L-a urmat la Perişor pentru că pământul şi apa de aici le-au dat speranţe. La început, nu le-a dat nimeni nici un credit, oamenii spuneau că nici buruienile nu cresc aici, cu atât mai puţin plantele. Timpul i-a contrazis pe cârcotaşi. Pământul a fost fertil, iar plantele s-au dezvoltat în voie, fără erbicide, fără substanţe chimice. Florica Baronescu ne însoţeşte în plimbarea prin fermă. Deschide solariile şi spune că plantele beneficiază doar de îngrăşământ organic, achiziţionat din Italia, şi îngrăşământ de grajd, iar seminţele pentru legume sunt create de un institut din Turcia special pe gustul care le place clienţilor săi. Pentru că, în timp, a ajuns să producă legume adaptate cerinţelor pieţei, „întrucât facem agricultură pe gustul oamenilor“, spune Florica Baronescu.

„Acesta este raiul meu şi vreau să îl cunoască şi alţii“

Capşune din ferma soţilor Baronescu (Foto: Bogdan Grosu)
Capşune din ferma soţilor Baronescu (Foto: Bogdan Grosu)

De câţiva ani au început să producă şi roşii destinate persoanelor care suferă de diabet, tomate cu conţinut mare de licopen, care, spun producătorii, înlocuiesc necesarul de insulină pentru diabetici. Florica Baronescu spune că sămânţa pentru o plantă costă 1,5 lei, iar ca să obţină un profit care să îi amortizeze investiţia ar trebui să vândă roşiile cu 12 lei kilogramul. Le-a dat însă şi cu 5 lei pentru că întotdeauna a pus mai presus omul şi vrea să aibă acces cât mai multe persoane la produsele sănătoase. În timp, şi-au câştigat mulţi clienţi. Oamenii vin la fermă şi îşi iau toate cele necesare, de la legume, fructe, păsări, până la murături, dulceaţă ori bulion. În reţeta succesului au existat doar câteva secrete. „În primul rând, ştiinţa de carte a domnului inginer, pământul, dar şi dragostea şi dorinţa de a le oferi oamenilor produse al căror gust este natural. Cea mai mare satisfacţie este când mă sună diferite persoane şi îmi spun că nu mai suferă de alergii după ce au început să consume produsele noastre, că se simt bine. Atunci simt cea mai mare mulţumire“, a spus Florica Baronescu.
Nu a avut zile libere sau concedii. Şi-a petrecut timpul printre plante, le-a vegheat permanent, ca pe nişte copii, alături de soţul ei, iar fiecare an aducea o provocare pe care trebuia să o îndeplinească „pentru că tot ce ne-am pus în gând am reuşit“. Următoarea provocare – spune Florica Baronescu – este să construiască o pensiune, în care să îi primească pe toţi cei care vor să trăiască româneşte. Să culeagă căpşune, să rupă iarba, să facă murături, dulceaţă şi tot ce mai trebuie pe la fermă: „Acesta este raiul meu şi vreau să îl cunoască şi alţii, să ştie cât de mult trebuie să preţuiască pământul acesta care ne binecuvântează cu atâtea roade!“.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI DE ULTIMA ORĂ

India: A doua zi cu peste 400.000 de cazuri...

India a înregistrat din nou, duminică, peste 400.000 de...

ȘTIRI GdS

Acțiune de informare privind vaccinarea în Parcul Romanescu. Au...

În această duminică, studenții Universității de Medicină și Farmacie Craiova le-au vorbit craiovenilor ce se plimbau prin Parcul "Nicolae Romanescu" despre beneficiile vaccinării împotriva...

Gorjul are în continuare cea mai scăzută incidență din...

Încă un gorjean a murit din cauza coronavirusului. Situația epidemiologică, la nivelul județului Gorj, se prezintă astfel: 82 persoane în carantină la domiciliu/locația declarată; 9147 persoane...

Incidența Covid în Craiova și localitățile din Dolj: Doar...

Comuna Măceșu de Sus este singura localitate doljeană care a rămas în scenariul roșu ca urmare a ratei de infectare cu noul coronavirus. Localitatea...

Sculptorul gorjean Paul Popescu va fi condus duminică pe...

Artistul Paul Popescu a murit pe 7 mai, la 59 de ani. Trupul neînsuflețit al sculptorului Paul I. Popescu se află depus la capela...

Măsuri impuse și în județul Gorj urmare a confirmării...

Urmare confirmării evoluției unui focar de influență aviară, subtipul H5N8, la păsările dintr-o exploatație avicolă comercială din localitatea Ungheni, județul Mureș, Centrul Național pentru...

Concurs fără rezultat pentru șefia Casei de Asigurări de...

Amalia Făgaș a picat concursul pentru șefia CAS Gorj Concurs fără rezultat pentru șefia Casei de Asigurări de Sănătate Gorj. Amalia Făgaș a picat concursul...