16.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljCum apar peste noapte blocuri-fantomă în Craiova

Cum apar peste noapte blocuri-fantomă în Craiova

Oficial, aceasta este o baracă „extinsă“ (Foto: Bogdan Grosu)
Oficial, aceasta este o baracă „extinsă“ (Foto: Bogdan Grosu)

GdS începe astăzi o nouă serie de dezvăluiri legate de culisele penale ale unor afaceri imobiliare din Craiova. În episodul de astăzi vă vom prezenta povestea unui bloc P+5, ridicat ilegal în spatele magazinului Praktiker, sub privirile neputincioase ale autorităților. Cum a driblat afaceristul Jan Boeru primăria, poliția și parchetul pentru a transforma o banală baracă metalică într-un bloc de locuințe citiți în cele de mai jos.

Imobilul despre care vorbim se află pe platforma industrială de vest a Craiovei, în spatele magazinului Praktiker (strada Calea Severinului nr. 46).
Iată, pe scurt, faptele. În 2007, afaceristul Jan Boeru cumpără de la Bogdan Țugui un teren de 227 mp, pe care se găsește o baracă forjată de 157 mp. Tranzacția se ridică la 20.000 de euro. Trei ani mai târziu, Boeru își extinde proprietatea cu încă două parcele învecinate, cu suprafața totală de 186 mp. Plătește proprietarilor suma de 3.000 de lei pe o chitanță de mână și rămâne ca actele să fie încheiate mai târziu, la notar. Pe terenurile cumpărate, afaceristul se apucă să construiască un bloc. Fără autorizație! Timpul trece, Boeru nu se înțelege cu vânzătorii parcelelor învecinate și nu mai ajunge la notar perfectarea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică. Drept urmare, îi dă în judecată pe vânzători (26 noiembrie 2012). Afaceristul cere instanței să recunoască valabilitatea convenției dintre cele două părți (chitanța de mână), dar și dreptul de proprietate asupra blocului pe care susține că l-a construit între timp pe terenurile cumpărate de la aceștia.

Poliția și primăria, driblate dintr-o fentă

În multe locuri, blocul a rămas nefinisat (Foto: Bogdan Grosu)
În multe locuri, blocul a rămas nefinisat (Foto: Bogdan Grosu)

În timp ce procesul își urmează cursul firesc, afaceristul se gândește să intre în legalitate cu blocul aflat în construcție. El solicită primăriei un certificat de urbanism pentru o clădire de birouri P+3+Mansardă (7 februarie 2013), dar i se răspunde negativ. Zona este una industrială, prin urmare construirea unor clădiri de birouri este interzisă. Boeru nu ține însă cont de interdicții. În scurt timp, la dosarul aflat pe rol apare o expertiză tehnică din care rezultă că pe terenul respectiv fusese ridicat un bloc P+4 cu suprafața de 1.600 mp. Instanța constată valabilitatea convenției (11 iulie 2013) și îi recunoaște proprietatea asupra blocului P+4, hotărârea rămânând definitivă prin nerecurare (5 septembrie 2013).
Aici se cuvine să precizăm cum au hotărât judecătorii să-i recunoască proprietatea asupra blocului. Conform codului civil, deținătorul terenului devine și proprietarul construcției ridicate pe acesta. În termeni juridici, acest lucru se numește „drept de accesiune imobiliară artificială“.
Să revenim însă la povestea noastră. În urma unei sesizări, Poliția Locală Craiova intră pe firul afacerii și merge la fața locului în control (19 septembrie 2013), solicitând actele construcției. Afaceristul le arată polițiștilor hotărârea judecătorească prin care obținuse dreptul de proprietate pe teren și imobil. Oamenii legii citesc cu atenție actul și au parte de o mare surpriză. Imobilul nu are P+4 etaje la roșu, așa cum scrie în hotărârea judecătorească, ci doar P+2, iar muncitorii lucrau de zor la etajul 3. Surprinzător, polițiștii nu-l mai întreabă pe Boeru de autorizația de construire, dar în schimb formulează împotriva sa o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova (24 septembrie 2013).
La Parchet mai sunt reclamați avocatul afaceristului, Mihai Lucian, precum și Ion Popescu, expertul care, spun polițiștii, certificase în fals existența blocului P+4. Având în vedere că printre cei reclamați se afla și un avocat, cazul este declinat către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova (4 octombrie 2013). Procurorii soluționează rapid cazul, printr-o rezoluție de neîncepere a urmăririi penale (18 decembrie 2013). În motivare, magistrații susțin că nu există o definiție legală pentru o clădire „la roșu“, iar imobilul se afla la data expertizării „în execuție“, existând „întreaga structură corespunzătoare celor patru etaje – respectiv beton armat, stâlpi și grinzi“.

Povestea se complică la Oficiul de Cadastru

Instalațiile electrice, înșirate pe peretele blocului (Foto: Bogdan Grosu)
Instalațiile electrice, înșirate pe peretele blocului (Foto: Bogdan Grosu)

După ce scapă de Parchet, Jan Boeru dă fuga la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Dolj să-și înscrie proprietatea, pentru a o putea vinde pe piața imobiliară. Depune o cerere prin care solicită ca din Cartea Funciară să se „radieze“ construcția C1 (baracă forjată) și să se „înscrie“ în locul ei construcția C2 (casă de locuit în execuție la roșu P+4). OCPI îi respinge solicitarea pentru că afaceristul nu poate prezenta actele necesare acestor operațiuni: autorizație de desființare a barăcii, autorizația de construire a blocului și procesele-verbale de recepție, așa cum cer Legea nr. 50/1991 privind autorizarea în construcții (art. 7, alin 5) și Legea nr. 7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară (art. 30, alin 2). Concret, pe lângă faptul că nu are autorizație de construire pentru bloc, Boeru nu reușește să explice ce s-a întâmplat cu baraca forjată. El insistă totuși și depune o cerere de „reexaminare“, care este și ea respinsă de către registratorul-șef Costinela Chimoiu (18 noiembrie 2014).

Judecătorii nu se lasă păcăliți de Boeru

Văzând că nu are nici o șansă să-și înscrie blocul la OCPI, afaceristul atacă în instanță încheierea de respingere a registratorului-șef Costinela Chimoiu. Dar, pentru a avea succes, născocește un truc: susține că baraca forjată nu a fost demolată, ci a fost extinsă pe laterale și pe verticală până a devenit bloc! Baraca s-ar afla, deci, zidită în burta blocului. Șmecheria nu ține în instanță, pentru că expertiza tehnică nu dovedește existența barăcii în structura blocului. Ne aflăm, evident, pe tărâmul absurdului. „Vechea construcție este o baracă forjată a cărei fundație în mod clar nu putea susține un imobil de patru etaje. (…) Este greu de conceput că o baracă forjată de 157 mp se poate transforma într-un edificiu de 1.600 mp cu destinația de locuință și să își păstreze totuși individualitatea“, motivează judecătorii. Instanța mai subliniază că Jan Boeru a încălcat constant legea, ridicând blocul fără autorizație de construire. Numai că Boeru nu renunță la găselnița barăcii care ar ține pe umerii săi un ditamai blocul. Cu același scenariu fantasmagoric revine în instanță. De această dată, pornește de la prima hotărâre judecătorească (cea care îi consfințise dreptul de proprietate asupra blocului) și cere instanței să lămurească dispozitivul acesteia. Mai exact, el vrea ca judecătorii să scrie negru pe alb că blocul P+4 a luat naștere prin „extinderea“ barăcii forjate. Evident, magistrații se prind că afaceristul nu vrea lămurirea sentinței, ci modificarea ei și îi resping acțiunea atât pe fond, cât și la recurs (27 mai 2015). Concret, judecătorii îi recunosc dreptul de proprietate asupra blocului P+4, dar nu și că acesta ar fi rezultat din „extinderea“ barăcii forjate.

Chimoiu, veriga slabă de la Cadastru

În paralel cu procesul, Boeru merge la OCPI, unde depune o nouă cerere, pentru înscrierea blocului ca fiind „extinderea“ barăcii (13 mai 2015).
Îi este respinsă și, exact ca prima dată, mai face o cerere de „reexaminare“ (12 iunie 2015). Surprinzător însă, și în ciuda celor patru hotărâri judecătorești menționate mai sus, de data aceasta cererea este admisă de registratorul-șef Costinela Chimoiu (10 iulie 2015). Registratorul-șef ignoră hotărârile magistraților și intabulează blocul P+4 ca „extindere“ a barăcii forjate. Într-un răspuns oficial către GdS, OCPI susține că intabularea a fost făcută legal, dar aceasta este o poveste separată, pe care o vom analiza pe larg în perioada următoare.
Revenim însă la istoria blocului. După aproape două luni de la înscrierea construcției la OCPI, polițiștii locali sosesc din nou în control (28 august 2015) și constată că între timp blocul ilegal construit de Boeru crescuse cu un etaj în înălțime, la P+5. La solicitarea actelor, Boeru prezintă tot sentința din 2013. Este amendat cu 5.000 de lei din cauză că nu are autorizație de construire pentru etajul 5, iar ca măsură suplimentară se dispune sistarea lucrărilor și intrarea în legalitate. Boeru atacă amenda în instanță, dar pierde definitiv procesul. Ulterior, polițiștii vin iarăși în control să vadă dacă Boeru a intrat în legalitate cu etajul 5 și constată că acesta îi ignorase pur și simplu. În consecință, îl dau în judecată pentru a demola etajul și câștigă pe fond (24 octombrie 2016). Judecătorii îl obligă pe afacerist să demoleze etajul până la 31 martie 2017. Acesta nu se conformează, formulează apel, iar între timp mai construiește și o mansardă!

Bloc ilegal intrat în circuitul comercial

În ciuda tuturor acestor ilegalități, proiectul imobiliar al lui Jan Boeru merge mai departe și intră în circuitul comercial. După intabularea la OCPI, blocul este dezmembrat în 41 de unități locative, rezultând apartamente cu una, două și trei camere, care sunt vândute către clienți. Cum a reușit afaceristul Boeru să fenteze autoritățile și care sunt complicitățile penale ale acestei povești vom vedea în episodul următor.

Boeru: „Este proprietatea mea și fac ce vreau cu ea“

Contactat de reporterii GdS, Jan Boeru susține că primăria nu-i poate interzice să contruiască pe proprietatea sa. „Am fost la primărie să obțin autorizație. Pentru acest lucru, am luat trei certificate de urbanism, în care mi-au spus că nu se poate construi, pentru că este zonă industrială. Dar în zonă există cămine muncitorești, din care unele au fost transformate într-un hotel. Păi dacă eu sunt proprietar pe un teren și nu se poate construi, era normal ca această primărie să-mi ofere alt teren la schimb. Eu am cumpărat terenul respectiv cu intenția să construiesc niște hale, pe care să le închiriez, dar nu am găsit clienți serioși. Este proprietatea mea și fac ce vreau cu ea“, afirmă Boeru. Afaceristul mai susține că nu avea nevoie de autorizație de construire pentru înscrierea blocului în Cartea Funciară. Mai mult, baraca forjată s-ar afla încorporată în structura blocului, deși patru hotărâri judecătorești arată contrariul. Cât despre Poliția Locală, aceasta este „într-o mare eroare“. „Suntem în proces cu ei. Ne judecăm“, încheie Boeru.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS