Fondurile europene rămân singura soluție pentru dezvoltarea județului Dolj după cum rezultă din prezentarea bugetului Consiliului Județean pe anul în curs. Din cele 375 de milioane de lei, cât reprezintă bugetul total al instituției, 117 milioane de lei (circa 25 de milioane de euro) sunt destinate dezvoltării. Cu acești bani se fac investiții în Aeroportul din Craiova, în Spitalul Județean de Urgență și alte unități sanitare sau în drumuri și obiective culturale. Dacă s-ar rezuma la banii proprii, CJ i-ar trebui 30 de ani să ajungă la nivelul atins cu ajutorul fondurilor de la UE.
Bugetul pe anul în curs al CJ Dolj este destinat cu prioritate investițiilor în Sănătate. Aproape jumătate (46%) din fondurile proprii pentru dezvoltare ale instituției se duc în acest domeniu (27 de milioane de lei), urmate de Asistență Socială (18% – 10,6 milioane de lei) și Transporturi (15,6% – 9,2 milioane de lei). Din cele 117,4 milioane de lei destinate programului de investiții, aproape 60% se vor cheltui pentru investiții deja începute și nefinalizate (68,1 milioane de lei) în timp ce investițiilor noi le sunt rezervate 13,2 milioane de lei, adică 11%. În atare condiții, atragerea fondurilor UE pe perioada 2014 – 2020 sunt vitale pentru CJ. De exemplu, în perioada 2007 – 2017, instituția a atras circa 320 de milioane de euro prin 20 de proiecte aprobate spre finanțare, o parte nefinalizate, în timp ce bugetul propriu pe anul trecut pentru investiții a fost de doar 11 milioane de euro.
Unde se duc concret banii
Oficialii CJ Dolj au vorbit pentru început despre Aeroportul din Craiova, care va primi 5,4 milioane de lei pentru echipamente și dotări. „Se extind cele două săli din zona publică de la terminalul de plecări și una din sălile de la terminalul de sosiri. Intenționăm să mai depunem două proiecte pe fonduri europene care se referă la un buzunar de întoarcere la fiecare capăt al pistei și un drum tehnologic perimetral cu iluminat și supraveghere video. Restul investițiilor se canalizează pe tot ce înseamnă echipamente tehnologice strict necesare pentru operarea a trei aeronave simultan“, a declarat directorul aeroportului, Mircea Dumitru. „Consiliul Județean este dispus să facă eforturi financiare pentru ca aeroportul să se încadreze în normativele aeroporturilor internaționale. Ne așteptăm ca și compania Ryanair să vină să avem discuții, pentru că problemele Brexitului necesită o nouă abordare. Firma este irlandeză și va trebui să plătească foarte mut pentru staționarea din UE, deci ne așteptăm să se petreacă ceva, alte destinații în afară de Valencia. Suntem dispuși să investim atât cât trebuie pentru că aeroportul a devenit una dintre cele mai importante investiți ale regiunii. În unele dimineți vin aeronave la trei minute distanță și atunci trebuie să fie pregătită situația de sosiri și de check-in. Vom pune mai bine în valoare partea de etaj a actualei săli de plecări, unde vom face scări care să meargă direct în zona de platformă, probabil rulante, pentru că este nevoie de mai multe porți pe care să se poată merge către avioanele care staționează“, a explicat președintele CJ Dolj, Ion Prioteasa. Acesta a precizat însă că este posibil ca din 2019, aeroportul să fie obligat să se autofinanțeze. „Legea ne permite să acordăm bani aeroportului, dar nu știm cât vom mai putea face acest lucru, deoarece este o legislație internațională, este Consiliul Concurenței. Probabil că anul viitor încă vom putea face ceva, dar în ritmul în care crește numărul de pasageri, aeroportul va trebui să se autofinanțeze“, a spus el. Dacă anul trecut aeroportul a avut circa 220.000 de pasageri, anul acesta numărul lor ar putea crește cu peste 50% în contextul în care au apărut rute noi.
Sănătatea, pe primul loc
Oficialii Consiliului Ju-dețean au declarat că anul acesta instituția se va concentra pe investițiile în derulare, cum ar fi Clinica de Cardiologie, extinderea Unității de Primiri Urgențe sau Centrul Brâncuși. Clinica de Cardiologie ar putea fi finalizată la vară, iar extinderea UPU la finalul acestui an. La acestea se adaugă reabilitarea a patru etaje ale Spitalului Județean de Urgență și ambulatoriul de specialitate la care se lucrează conform noilor reglementări în privința siguranței la incendiu. Clinica de Oncologie ar putea fi și ea extinsă. „Ea este o clădire separată care adăpostește, pe lângă oncologie, și dermatologia, și medicina muncii. Acolo se află buncărul cu aparatura radiologică și nu poate dispărea de acolo. Aici avem două abordări: una maximală, pe care am extinde-o cu încă două părți, a doua mai pragmatică – să reabilităm clădirea, să facem lifturi exterioare și să ne implicăm pe partea de radiologie, pentru că acum există aparatură mult mai performantă. Mergem și pe Clinica pentru Sportivi, în care de ani buni nu s-a intrat, deși este o clinică regională. Vrem să o dotăm cu fonduri UE“, a mai spus Prioteasa. De extindere și dotare vor beneficia și cele șapte centre medico-sociale din județ. Intervenții vor fi și la spitalul de la Leamna. Centrul Brâncuși, cel mai mare eșec al CJ Dolj pe fonduri europene, va continua în acest an, iar licitația pentru desemnarea firmei care va executa lucrările este în linie dreaptă. Alt capitol important sunt drumurile. Craiova – Cetate ar putea primi finanțare europeană de aproape 40 de milioane de euro. „Am depășit niște furci caudine pentru acest drum. Sigur, am mai deranjat și colegii din alte județe, pentru că suma este mare, dar vom vedea. Proiectul a obținut cel mai mare punctaj dintre toate proiectele din regiune depuse pentru drumuri. Dacă mai avem vreo rezervă este să nu apară ceva peste noapte. Altfel, așteptăm să semnăm contractul de finanțare. Este un drum foarte important, care face legătura cu coridorul spre podul de la Calafat“, au mai spus oficialii CJ.
Tot de drumuri este legat alt proiect din fonduri UE, pe programul SUERD. „Așteptăm cu mare interes programul SUERD, unde suntem pregătiți să punem drumul de la Giurgița, Afumați, Băilești, până la Moțăței, Plenița și apoi până la Mehedinți. Acest drum l-am făcut pe tronsoane, în funcție de banii care ne vin, în așa fel încât dacă sunt mai puțini să putem face măcar un tronson“, au mai spus oficialii instituției.
CJ intenționează să construiască o bază ISU lângă Aeroportul Craiova din fonduri europene, dar proiectul depinde de vecinii bulgari, deoarece proiectul este unul transfrontalier. „Suntem în legătură cu colegii bulgari, cu care sperăm să reluăm relațiile avute înainte, știți că ei au avut alegeri. Acum toate proiectele depuse, inclusiv cel de la Aeroport, țin de ei. Dacă proiectele lor trec mai departe, trec și ale noastre. Dacă nu, ne cad și nouă proiectele“, a explicat Prioteasa.
Muzeu nou de artă modernă
Sume consistente se vor duce și către cultură. De exemplu, cele două cule de la Brabova și Cernătești ar putea primi aproximativ un milion de euro din fonduri europene, iar proiectul a obținut un punctaj foarte mare la procedura de selecție. Asta va obliga CJ să reabiliteze din fonduri proprii drumul de legătură dintre ele. Punctaj foarte bun a obținut și proiectul de reabilitare a Casei „Dianu“, un monument istoric care are încăperi comparabile cu cele de la Muzeul de Artă. Legat de acest subiect, cele circa 5.000 de tablouri care zac în subsolurile muzeului vor putea fi expuse într-un nou muzeu, de artă modernă, pe care CJ vrea să-l construiască pe un teren de 800 de metri pătrați de pe strada Mihail Kogălniceanu.
Stadionul Tineretului, aflat în avansată stare de degradare, nu va fi reabilitat prea curând, chiar dacă oficialii CJ spun de câțiva ani că au planuri mari pentru el. „Am fi dorit să abordăm și Stadionul Tineretului. Dorim să rămână ceea ce este. Am constatat că hotărârea de guvern (prin care stadionul a intrat în proprietate CJ – n.r.) nu este foarte explicită și că o parte din mijloacele fixe de pe stadion nu sunt trecute acolo. Trebuie să obținem o completare a acestei hotărâri de guvern. Altfel am fi gata să-l refacem, poate să-l punem pe lat, să facem un teren de tenis, o parcare, poate chiar o clădire pentru administrație. Ne-am dori mult să dăm zidurile jos, să se poată vedea până în 1 Mai“, a explicat Prioteasa.
Direcția pentru Protecția Copilului Dolj va primi și ea investiții importante. În primul rând, vor fi renovate clădiri din mai multe localități, unde se vor amenaja și dota centre pentru copiii cu handicap, astfel încât aceștia să nu mai fie nevoiți să bată drumul până la Craiova. Ele vor fi amplasate în Segarcea, Călărași, Ciupercenii Noi și Podari.
Creșterea salariului minim pe economie și anunțata lege a salarizării unitare a pus pe jar CJ Dolj, care va fi obligat să prevadă sume suplimentare în fondul de rezervă din care să plătească majorările. „Vom avea un fond de rezervă mai mare pentru că, la vară, vom avea o lege a salarizării unice, vor fi salarii mai mari și ne luăm această plasă de siguranță. Guvernul probabil va da ceva la rectificare, dar până atunci noi nu prea batem la porți. Unul din momentele foarte bune a fost acela când Ministerul de Finanțe (2015 – n.r.) a anunțat că se pot face credite de la Trezorerie cu condiția să te miști în trei-patru zile. Noi am depus cerere pentru cofinanțările noastre la proiecte. În acest fond de rezervă vom opri bani și pentru acestea, deoarece până acum doar 30% din fondurile UE au ghiduri publicate“, a spus președintele CJ Dolj.
Principalele investiții din 2017 ale CJ Dolj
1. Clinica de Cardiologie – 2,6 milioane de lei, plus 9 milioane de lei pentru dotarea ei și 1,5 milioane de euro aprobat prin program interregional cu Bulgaria pentru dotarea unei săli de operație
2. Modernizarea și extinderea UPU – 10 milioane de lei
3. Reabilitarea spațiilor interioare de la SJU – 10 milioane de lei
4. Clinica de Oncologie și Dermatologie – 500.000 de lei pentru reparații capitale și extindere
5. Modernizare Spitalul Leamna – 3,4 milioane de lei
6. Aeroportul Craiova – 5,4 milioane de lei pentru echipamente și dotări
7. Modernizare drum Craiova- Cetate – 37 de milioane de euro prin POR 2014-2020
8. High Tech Industry Park – 2,2 milioane de lei pentru rețele
9. Proiect unitate ISU lângă aeroport prin fonduri interregionale cu bulgarii – 6 milioane de euro
10. Master Planul de Deșeuri – 21 de milioane de lei
11. Centrul Brâncuși – 15,6 milioane de lei
12. Culele Izvoranu și Cernăteștilor – 4,5 milioane de lei pe 2017 cu finanțare europeană
13. Casa Dianu – 4,5 milioane de euro prin fonduri UE pe POR
14. Structuri pentru Protecția Copilului – 2,5 milioane de lei plus 1,5 milioane de lei pentru reabilitarea centrelor de recuperare. Un milion de lei pentru Protecția Copilului pentru achiziționarea de noi imobile.