Scandalul legat de obligarea craiovenilor la plata unei taxe pentru salubritate în locul firmei care administrează depozitul de deșeuri de la Mofleni ia amploare. Prefectura Dolj a avizat favorabil hotărârea Consiliului Local Craiova de luna trecută prin care fiecare persoană este obligată să achite cu o treime mai mult la factură decât până acum. Decanul Baroului Dolj, profesorul Lucian Bernd Săuleanu, a contestat ieri hotărârea de consiliu, pe care o consideră nelegală.
GdS a prezentat acum o săptămână discuțiile din jurul controversatei hotărâri a Consiliului Local nr. 33/2017 prin care aleșii locali ai PSD au aprobat creșterea tarifului pentru activitățile de salubritate prestate de firma primăriei, SC Salubritate Craiova SRL. Respectivul tarif este, de fapt, o taxă de 80 de lei pe tonă pentru deșeuri inerte și nepericuloase încredințate în vederea eliminării finale prin depozitare pe care ar fi trebuit să o plătească proprietarul sau administratorul depozitelor ecologice, în cazul Craiovei fiind vorba despre Eco Sud. Față de tariful clasic de 6,72 de lei pe lună pentru ridicarea gunoiului, fiecare craiovean trebuie să plătească în plus, din ianuarie 2017, 2,32 lei. În total – 9,04 lei. Taxa, care are la bază o Directivă Europeană din 2004, a fost introdusă de guvern printr-o ordonanță de urgență din 2005 cu scopul de a descuraja depozitarea la groapa de gunoi și de a încuraja reciclarea. După amânarea succesivă a aplicării ei, ministrul mediului a stabilit, printr-un ordin din 2016, că taxa se va aplica de la 1 ianuarie 2017. Actul normativ prevede clar, la articolul 9, litera „c“, că taxa de 80 de lei pe tonă trebuie plătită de proprietarii sau administratorii de depozite autorizate către Fondul de Mediu. Cu toate acestea, Primăria Craiova a propus, iar Consiliul Local a aprobat ca taxa să fie plătită de fiecare craiovean pe motiv că administratorul depozitului de la Mofleni, firma Eco Sud, nu poate suporta costul. Decanul Baroului Dolj, Lucian Bernd Săuleanu, a acuzat atunci primăria de abuz și a spus că hotărârea este nelegală. „Textul ordonanței este foarte clar. Legiuitorul a stabilit cui îi revine obligația plății acestei taxe, adică proprietarilor sau administratorilor de depozite, nu populației (…) Ordonanța din 2005, care se bazează pe această directivă, a dat răgaz autorităților să întreprindă acțiuni concrete prin investiții pentru reciclarea deșeurilor. Taxa a fost o sancțiune pentru proprietarii și administratorii depozitelor, nu pentru populație (…) Reciclarea și valorificarea cad în sarcina autorităților, nu a populației. Cum putea cetățeanul să facă această reciclare dacă nu i s-au pus la dispoziție instrumentele necesare? Această taxă, care se face venit la Fondul de Mediu, este un fel de amendă a Comisiei Europene pentru lipsa reciclării și nu este un impozit care să fie pus în sarcina populației. Ceea ce au făcut ei este un abuz“, explica acum o săptămână decanul Baroului Dolj.
Prefectura Dolj dă undă verde, decanul Baroului Dolj iese la atac
Hotărârea de consiliu a ajuns pe masa prefectului pentru analiza legalității și toată lumea spera că instituția va da aviz de nelegalitate. Surprinzător, pe 20 februarie, Prefectura Dolj a considerat legală hotărârea, fără să motiveze însă acest lucru. Legea spune că motivarea se face doar în cazul avizului de nelegalitate. Reprezentanții prefecturii au precizat însă că vor motiva decizia la solicitarea GdS, care a formulat o solicitare de informații publice pe baza Legii nr. 544/2001. Cum legislația permite oricărei persoane să atace în contencios administrativ hotărârea de consiliu, decanul Baroului Dolj a făcut primul pas: a depus o contestație administrativă la Consiliul Local în care i-a cerut revocarea HCL nr. 33/2017. „Apreciez că această modificare de tarif este în realitate o modalitate de suportare a taxei legale instituite pentru depozitarea gunoiului la groapa de la Mofleni, taxă care trebuie plătită de către proprietarul sau administratorul gropii Eco Sud și nu de către populație. Dispozițiile din HCL din 26.01.2017 încalcă dispozițiile art. 30 alin. 6 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale. Potrivit art. 30, alin. 6, taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice și juridice care se folosesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective. Potrivit art. 2, pct. 55 din Legea nr. 273/2006, prin taxă se înțelege suma plătită de o persoană fizică sau juridică, de regulă, pentru serviciile prestate acesteia de către un operator economic, o instituție publică ori un serviciu public“, se arată în contestația depusă de decanul Baroului Dolj. Lucian Bernd Săuleanu merge mai departe cu argumentația. „Mai mult, potrivit art. 484 din Legea nr. 277/2015 privind Codul Fiscal, taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice și juridice care beneficiază de serviciile oferite de instituția/serviciul public de interes local, potrivit regulamentului de organizare și funcționare a acesteia/acestuia, sau de la cele care sunt obligate, potrivit legii, să efectueze prestații ce intră în sfera de activitate a acestui tip de serviciu. Or, așa cum este redactat textul HCL, cu privire la scopul acestei taxe, se constată că nu se concretizează un serviciu în interesul persoanelor, ci mai degrabă un impozit datorat lunar. Contribuția bănească impusă persoanelor prin hotărârea contestată este nelegală, având figura juridică a unui impozit, definit de art. 2, pct. 37 din Legea nr. 273/2006 ca fiind o prelevare obligatorie, fără contraprestație imediată, directă și nerambursabilă, pentru satisfacerea necesităților de interes general.
Așadar, textul HCL contestat nu instituie o taxă în sensul legislației în vigoare, ci un impozit care nu este justificat de satisfacerea necesităților de interes general, odată ce obligativitatea plății unor sume de bani o au proprietarii sau administratorii de depozite autorizate către Fondul de Mediu, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 9, alin. 1, litera c) al OUG nr. 196/2005 privind Fondul de Mediu, astfel cum a fost modificat de OUG nr. 3 nr. 31/2013. Consiliul Local Craiova nu poate schimba subiectul plății taxei în lipsa unui temei legal, condiții în care nici obligația instituită prin HCL contestată nu are suport normativ“, se mai arată în contestație.
