Ecourile scandalului de la olimpiada județeană de matematică din 2014, atunci când mama unei fete a acuzat jocuri de interese în rândul profesorilor, nu s-au stins nici în prezent. Acum doi ani și jumătate, GdS prezenta demersul curajos al Cameliei Safta, mama Teodorei Petra, o olimpică la matematică, din Craiova, cu zeci de premii la concursurile școlare, care a demascat neregulile din sistemul de învățământ și i-a dat pe mâna Parchetului pe mai mulți profesori cunoscuți din oraș care au încălcat regulamentele Ministerului Educației. Deși știa că răul făcut nu mai poate fi desfăcut, mama copilei spera că lupta sa va trage un semnal de alarmă și va repune sistemul pe calea cea dreaptă. Procurorii i-au anchetat pe profesori, pe unii i-au găsit vinovați, dar i-au iertat, spunând că nu există interes public pentru continuarea cercetărilor. „Sistemul“ a prins frică și a făcut un pas înapoi.
Când Camelia Safta (foto) a început războiul cu autoritățile, fata ei, Teodora, multiplă medialiată la olimpiade naționale și internaționale, tocmai trecuse prin chinurile fazei județene a olimpiadei de matematică din martie 2014 la clasa a VI-a. Elevă la Colegiul „Ștefan Velovan“ din Craiova, Theodora s-a clasat pe locul doi, la egalitate de puncte cu alt elev și la distanță de un punct de locul întâi, singurul care permitea participarea la olimpiada națională. Mama ei a considerat că punctul care i-a lipsit i-a fost furat de profesorii care aveau interes ca alt elev să ajungă la faza națională, dar ceea ce a determinat-o să-și caute dreptatea au fost încălcările flagrante ale regulamentului competiției.
Pe scurt, fiecare elev a avut de rezolvat patru subiecte, notate cu maximum șapte puncte de către cei doi profesori corectori. Teodora a obținut la două dintre subiecte 6,75 puncte, la al treilea – 4,5, iar la ultimul – 1 punct. În total 19 puncte. Studiind legislația în domeniu, mama fetei a descoperit că membrii comisiilor de evaluare au încălcat regulamentele stabilite de Ministerul Educației. În primul rând, este vorba despre faptul că notele acordate de fiecare profesor trebuia să fie numere întregi, astfel încât media artimetică să fie, de exemplu, 6.00, 6,50, 7.00. Cealaltă încălcare a regulamentului se referă la prezența în comisii a unor profesori cu elevi în competiție și care nu aveau voie să corecteze lucrări. Potrivit regulamentului privind organizarea și desfășurarea olimpiadei, „fiecare evaluator acordă pentru fiecare problemă un punctaj număr întreg. Punctajul final al unei probleme este reprezentat de media aritmetică a punctajelor acordate de cei doi corectori“. Sesizat de Camelia Safta, Ministerul Educației a precizat atunci că Teodora nu putea primi punctaje de 6,75. „În consecință, punctajul final al unei probleme, la etapele județeană/a municipiului București/națională, poate fi: 0, 0.50, 1.00, 1.50, 2.00…6.50, 7.00 puncte“, se arăta în răspunsul din 29 mai 2014 al Direcției Generale Educație și Învățare pe Tot Parcursul Vieții din cadrul Ministerului Educației. În schimb, Inspectoratul Școlar Județean Dolj nu vedea nici o problemă. „S-a constatat faptul că s-a respectat Metodologia-cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare (…), precum și Regulamentul specific privind organizarea și desfășurarea olimpiadei naționale de matematică“, spunea ISJ.
Profesori retrași de la corectare
Altă neregulă a fost încălcarea Ordinului nr. 3.035 din 2012 privind Metodologia-cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare care spune că profesorii care aveau elevi înscriși în competiție nu puteau fi evaluatori la respectiva clasă sau, dacă aveau rude sau afini până la gradul al treilea inclusiv, nu puteau face parte din comisiile de organizare și evaluare. Camelia Safta a descoperit că profesorii Florea Benea și Mariana Mărculescu au avut mai mulți elevi în competiție și au făcut parte din comisiile de evaluare și organizare, iar alt profesor care ar fi făcut parte din comisia de evaluare la liceu ar fi avut copilul înscris la olimpiada de matematică din clasa a VI-a, fiind concurentul Teodorei și cel care a mers la faza națională. Din cauza scandalului creat, Inspectoratul Școlar a decis totuși să suspende participarea profesorilor în cadrul Comisiilor de Evaluare la olimpiada din anul următor. Când au auzit că vor fi suspendați, cei doi profesori au declarat că nici nu intenționau să mai participe. „Am explicat la poliție care este situația. Greșeala le aparține celor de la ISJ, care au trecut «Comisie de Evaluare», iar eu cu o colegă de la Școala nr. 33 am asigurat partea tehnică. A scris «responsabil comisie“ sus. Greșeala a fost acel formular al lor. Noi nu eram evaluatori. Eu nu am corectat efectiv nici o lucrare, ci am asigurat doar partea tehnică, în sensul că i-am împărțit pe profesori în două grupe, unii să corecteze prima mână, iar în altă sală de curs, a doua mână. A fost o scăpare a formularului-tip. Dacă aș fi corectat, aș fi zis…. cum a fost Mărculescu. Nu mă mai duc la nici o corectură, după ce că au fost și fără bani, și sâmbăta, și duminica. Nu mă mai duc nici pe bani. Eu nu am verificat notele, ci doar dacă, adunate, dădeau suma corectă. Am semnat formularul gândindu-mă că nu sunt evaluator. La experiența mea, nu mi-a trecut prin cap că se va interpreta așa. Și înainte exista acest formular. După o activitate de atâția ani, să sufăr atât acum…. Este imposibil să poți asigura corectură numai cu profesorii care nu au copii la olimpiadă, pentru că nu sunt suficienți. Dacă baremul de corectare are un punct, un copil face jumătate, iar celălalt nu face nimic, cum dai?“, spunea profesorul Florea Benea. Și profesoara Mariana Mărculescu declara că nu mai este interesată să corecteze la olimpiada din 2015. „Am avut copii la olimpiada de anul trecut și o să am și anul acesta. E treaba inspectoratului dacă ne suspendă de la corectură, dar copiii merg la olimpiadă. Mă bucur, oricum, că este sâmbăta mea liberă. Aveam voie să corectez, eu am spus la poliție situația și… s-a rezolvat. Este sâmbăta mea liberă, neplătită. Dacă mă acuza cineva că am corectat greșit, aș fi înțeles, dar când tu mă condamni doar pentru că am corectat… și nici măcar nu am corectat lucrarea fetiței…“, spunea Mărculescu.
Iertați de procurori
Războiul dintre Camelia Safta, ISJ și profesori s-a mutat apoi pe masa procurorilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, acolo unde mama olimpicei a depus plângere. Inițial, Secția 4 de Poliție a dispus începerea urmăririi penale IN REM pentru abuz în serviciu, iar o lună mai târziu a decis extinderea urmăririi penale pentru fals în declarații. În luna mai, Parchetul a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecții Mariana Mărculescu și Florea Benea pentru fals în declarații. Apoi, procurorul de caz a decis să renunțe la urmărirea penală, nu pentru că fapta nu ar fi fost săvârșită, ci pentru că nu exista un interes public în urmărirea acesteia, deoarece cei doi nu sunt cunoscuți cu antecedente penale. „Prin conținutul, modul și mijloacele de săvârșire și împrejurările concrete de săvârșire a faptei, respectiv față de faptul că suspecții (…) nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, rezultă că nu există un interes public în urmărirea acesteia“, se arată în rezoluția procurorului. Safta a contestat rezoluția atât la prim-procuror, cât și la Judecătorie, dar a pierdut.
Nu a renunțat, ci a făcut o altă plângere, pe 1 iulie 2014, împotriva profesorilor corectori și a celor care i-au coordonat pentru abuz în serviciu și instigare la abuz în serviciu. Nici de această dată nu a avut câștig de cauză, dar încă nu a pierdut lupta. Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova a procedat ca și în primul dosar. A observat că s-au încălcat regulamentele, dar a clasat cauza pe motiv că nimeni nu a suferit vreun prejudiciu. Iată cum s-au derulat faptele. La o lună de la depunerea plângerii, Secția 4 de Poliție Craiova a început urmărirea penală IN REM (doar pentru faptă). Dosarul a trenat aproape un an până când Parchetul a dispus continuarea urmăririi penale față de Puchiu Ramona, Popa Cornelia, Ioana Marinela Felicia, Istrăța Andreea – profesori corectori, respectiv față de Ungureanu Cristina, Benea Florea și Moanță Paul – coordonatori. Procurorii bănuiau că ultimii trei le-ar fi determinat pe profesoare să-și îndeplinească defectuos atribuțiile de serviciu, adică notele de la două subiecte potrivit borderoului de corectură nu au corespuns cu cele trecute pe lucrare și pe borderoul centralizator. Concret, la un subiect profesoarele dăduseră 7 puncte apoi au revenit la 6,75, iar la doilea i-au înjumătățit punctele, de la 2 la 1.
Parchetul a blocat studierea dosarului timp de un an
În timpul anchetei, Camelia Safta a încercat timp de un an să studieze dosarul inițiat de ea. Dorea să vadă declarațiile profesorilor și ce documente reușiseră procurorii să adune. S-a izbit de un zid al tăcerii. Începând din martie 2015, Safta a depus la Parchet numeroase cereri de consultare a dosarului și de obținere a unor copii din dosar. După o lună de la prima cerere, Parchetul i-a respins cererea deoarece ar putea aduce atingere urmării penale. „Joaca“ a continuat aproape un an de zile. Safta a bombardat Parchetul cu alte cereri, procurorii le-au respins pe toate. Până în martie 2016, când instituția și-a deschis brusc porțile și i-a permis să studieze dosarul. Acum nu mai era nici un pericol, deoarece decizia finală în dosar fusese luată deja cu o lună mai devreme, în februarie. După un an și jumătate de cercetări, procurorii au anunțat că i-au scos pe toți de sub urmărire penală pe motiv că faptele sesizate nu sunt prevăzute de legea penală, deoarece lipsesc paguba sau vătămarea intereselor unei persoane. Safta s-a adresat prim-procurorului criticând rezoluția procurorului. „Este inadmisibilă soluția de renunțare la urmărirea penală pe motiv că nu există interes public în condițiile în care vorbim de un minor eminent. Este lipsit de orice urmă de moralitate, de apreciere a valorilor tot comportamentul acestor suspecți, precum și al celor neidentificați care pun interesele personale, cumetriile, nepotismele mai presus de lege și morală. I-am promis copilului meu că se va face dreptate, că voi lupta pentru a o apăra și, consider că, dacă am fost capabilă să mă lupt cu moartea ei atunci când soarta a impus, cu acești borfași nimic nu mă va face să renunț la această luptă, indiferent ce urmează să se întâmple“, i-a scris ea prim-procurorului. Rezultatul? În câteva rânduri, acesta i-a respins plângerea. Ultima redută este din nou Judecătoria Craiova, singura care mai poate întoarce decizia procurorilor și unde Camelia Safta a contestat decizia Parchetului.
Teodora și-a împlinit visul după retragerea anumitor profesori
Chiar dacă nu a câștigat lupta cu sistemul, prin „nebunia“ sa de a se lua la trântă cu grupurile de interese Camelia Safta i-a oferit fetiței sale șansa de a participa la olimpiada națională de matematică de anul trecut și de a înțelege că merită să lupți pentru dreptate. Din cauza scandalului creat, ISJ Dolj a decis ca mai mulți dintre profesorii reclamați să nu mai facă parte din comisiile de la faza județeană de anul trecut. Inclusiv inspectorul Paul Moanță a fost retras de la organizarea olimpiadei de matematică. Într-o discuție cu GdS, Paul Moanță, unul dintre cei doi inspectori de matematică din cadrul ISJ Dolj, a declarat că nu este vinovat cu nimic pentru ceea ce s-a întâmplat la olimpiada din 2014. Moanță care este, practic, șeful profesorilor de matematică din județ, a precizat că, din punctul lui de vedere, notele primite de Teodora Safta au fost prea mari față de calitatea lucrării și a insistat, contrar regulamentului și părerii Ministerului Educației, că profesorii puteau acorda și note fracționate. Întrebat cum comentează retragerea lui de la olimpiada de anul trecut, Moanță a evitat un răspuns direct, spunând că „decât să fie scandal, mai bine deloc“. Inspectorul de matematică a explicat că în Dolj sunt câțiva elevi extraordinar de buni, printre care și Teodora Safta, și că diferența dintre ei în privința rezultatelor o fac detaliile, cum ar fi, de exemplu, odihna dinaintea concursului. Coincidență sau nu, 2016 a fost exact anul în care Teodora s-a clasat prima și a reprezentat județul Dolj la olimpiada națională. S-o fi odihnit mai bine decât ceilalți concurenți, vorba inspectorului, pentru că, până atunci ieșise mereu pe locul doi sau mai jos. Când a început scandalul, Teodora era în clasa a șasea. Acum este liceană. Chiar dacă putea intra la orice liceu dorea, a ales să continue la Colegiul „Velovan“, care are o vitrină specială cu zecile de trofee câștigate de ea la concursurile naționale și internaționale la care a participat. Este mândria școlii și a colegilor. Teodora nu s-a lăsat afectată de războiul dus de mama sa în numele ei, ba chiar o susține când aceasta simte că a ajuns la capătul puterilor. S-a afundat în studiu, dar are și o viață socială bogată după ce a fost aleasă președinte al Consiliului Școlar al elevilor din Colegiul „Ștefan Velovan“. Teodora mai are un singur hop de trecut acum. Pentru prima dată de la începerea anchetelor penale, judecătorul a chemat-o în sala de judecată să dea declarații.
În loc de epilog
Pentru mulți părinți, ceea ce a făcut Camelia Safta poate părea o irosire a energiei pentru o cauză pierdută din start. La urma urmei, a fost doar o olimpiadă, ca multe altele, care nu a influențat viitorul fetei sale în nici un fel. Nu a fost examen de evaluare națională sau bacalaureat. Majoritatea dintre noi am fi trecut mai departe poate și de teamă ca sistemul să nu se răzbune pe copil și abia atunci să sufere cu adevărat. Oricât de greu ar fi de crezut sau de înțeles, pentru Camelia Safta cei trei ani de luptă au însemnat mai mult decât o confuntare în interes personal. „Vă spun sincer, vreau să-mi țin copilul acasă, să nu plece din țară scârbit de sistem, așa cum a făcut fata mea mai mare. Am luptat pentru ca acest copil să trăiască, Teodora a stat trei luni în comă la o vârstă fragedă și puțini doctori îi dădeau șanse de supraviețuire. La șapte ani a descoperit pasiunea pentru matematică, iar de atunci studiază încontinuu. Știu că pare o luptă cu morile de vânt, dar trebuie să se facă dreptate. Măcar pentru viitor“, spunea Camelia Safta acum doi ani. Și acum crede același lucru, dar își trage energia dintr-o sursă suplimentară. Teodora a crescut, nu a fost afectată de scandal, ba din contră s-a izbit cu capul de pereți la o vârstă fragedă, iar acum ea este cea care, de multe ori, își îmbărbătează mama când se simte deznădăjduită. „Este o luptă pentru ideea de corectitudine, pentru ca cei mai buni să câștige. Mi-ar plăcea mult ca sistemul de învățământ să se schimbe, astfel încât să nu mai sufere și alți copii. La vârsta lor pot fi descurajați foarte ușor. Este foarte greu să explici unui copil de ce a pierdut când avea dreptate. Dacă măcar o parte din problemele pe care le-am semnalizat s-ar rezolva, ar fi un mare câștig pentru generațiile care vin“, crede Camelia Safta.
