Potrivit unui raport întocmit de Avocatul Poporului, în Penitenciarul Craiova deținuții sunt cazați în paturi suprapuse pe două şi trei rânduri (Foto: gazetadenavodari.ro)
Potrivit unui raport întocmit de Avocatul Poporului, în Penitenciarul Craiova deținuții sunt cazați în paturi suprapuse pe două şi trei rânduri (Foto: gazetadenavodari.ro)
Potrivit unui raport întocmit de Avocatul Poporului, în Penitenciarul Craiova deținuții sunt cazați în paturi suprapuse pe două şi trei rânduri (Foto: gazetadenavodari.ro)

Ministerul Justiţiei încearcă să scape de aglomerația din penitenciare prin scăderea a trei zile din fiecare lună petrecută de deținuți în condiții necorespunzătoare, adică dacă nu au la dispoziție un spațiu de cel puțin trei metri pătrați/deținut. Proiectul de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Justiției ar putea „aerisi“ Penitenciarul Craiova, care are un grad de ocupare de 170%, deținuții fiind cazați în paturi suprapuse pe două și trei rânduri.

Potrivit unui proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 254/2013 (privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate) elaborat de Ministerul Justiției, deținuții ar putea beneficia de reducerea pedepselor dacă sunt cazați în condiții necorespunzătoare.
Ministerul Justiției susține că această măsură ar trebui să rezolve problema aglomerației din penitenciare până când vor fi construite alte unități de detenție (2023). Asta în condițiile în care, numai în primele șase luni ale anului 2016, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a admis acțiunile a 2.000 de deținuți care s-au plâns de condițiile din pușcării, valoarea despăgubirilor plătite de stat acestora fiind de peste un milion de euro.
Astfel, proiectul de lege prevede că, „în vederea acordării liberării condiționate, în calculul pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată se include, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, și executarea pedepsei într-un spațiu necorespunzător, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în spațiul necorespunzător, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, trei zile din pedeapsa aplicată“. Cazarea unei persoane într-un spațiu necorespunzător reprezintă cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu trei metri pătrați/deținut. Nu se consideră cazare într-un spațiu necorespunzător perioada în care deținutul a fost internat la infirmerie, dacă a fost în tranzit ori a fost despăgubit de CEDO. Perioada pentru care se acordă zile considerate ca executate în compensarea cazării într-un spațiu necorespunzător se calculează începând cu 24 iulie 2012. Această compensare ar urma să se acorde din oficiu, în procedura liberării condiționate.

Înghesuială în Penitenciarul Craiova

Potrivit unui raport privind condițiile de cazare în sistemul penitenciar întocmit de Avocatul Poporului, în cursul anului 2015 gradul de ocupare al Penitenciarului Craiova a fost de 174%, adică erau cazați 500 de deținuți peste capacitatea legală de 674 de locuri.
În urma unei vizite în Penitenciarul Craiova s-a stabilit că deţinuţii erau cazaţi în paturi suprapuse, dispuse pe două şi trei rânduri. Suprafaţa camerelor raportată la numărul de paturi instalate asigura între 1,19 – 2,92 metri pătrați/persoană.
De exemplu, în camera de deţinere nr. E 8 A.108, cu o suprafaţă utilă de 46,40 mp erau cazaţi 38 de deţinuţi, astfel că unui singur deţinut îi revenea o suprafaţă de aproximativ 1,22 mp.
Potrivit unei situații întocmite la sfârșitul lunii septembrie 2016 de Administrația Națională a Penitenciarelor, gradul de ocupare al Penitenciarului Craiova era de 170%. Spre comparație, gradul de ocupare la Penitenciarul Pelendava era în septembrie de 89%, iar la Penitenciarul de Minori și Tineri de doar 54%.
Reprezentanții Penitenciarului Craiova au precizat pentru GdS că, anul acesta, Secția exterioară Ișalnița pentru femei a fost extinsă cu 24 de locuri, urmând ca în perioada următoare să fie înființate alte 120 de locuri. Această soluție nu a rezolvat însă nici pe departe problema aglomerației din penitenciarul de pe strada Vasile Alecsandri. Dacă proiectul de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Justiției va fi adoptat în forma actuală, numărul deținuților încarcerați în Penitenciarul Craiova ar putea scădea.

Penitenciarul Craiova, cunoscut la CEDO

Ministrul justiției, Raluca Prună, declara la sfârșitul lunii iulie, că peste 2.000 de deținuți obținuseră hotărâri favorabile la CEDO numai în 2016. „Numai anul acesta, 2.000 de deţinuţi au depus şi li s-au admis la CEDO plângerile privind regimul de detenţie. Au cerut să se constate că nu sunt condiţii conforme. Până la sfârşitul anului se estimează că vor fi 4.000 de cereri. A fost greu până când au deschis breşa câţiva deţinuţi, acum se merge pe bandă rulantă. Anul trecut am plătit despăgubiri de circa 600.000 de euro, urmare a deciziilor şi a acordurilor încheiate de agentul CEDO cu statul român, iar pentru primele șase luni ale acestui an am plătit 1.072.000 de euro“, a declarat pentru Adevărul, Raluca Prună.
De exemplu, în cauza Enache împotriva României, reclamantul a invocat tratamentele degradante şi inumane la care a fost supus în Penitenciarele Craiova şi Giurgiu. Deținutul s-a plâns de lipsa de spaţiu şi lumină, lipsa apei curente rece şi caldă, calitatea proastă a mâncării şi lipsa activităţilor adecvate. Curtea i-a admis plângerea și a mai reținut că din celule lipsea mobilierul, instalaţiile sanitare erau insuficiente, iar condiţiile sanitare improprii. Probleme privind lipsa apei calde și calitatea proastă a produselor alimentare au fost reclamate la Penitenciarul Craiova. De altfel, în urma unei decizii a CEDO din 2015, în care România a fost condamnată pentru condiţiile de detenţie, judecătorii europeni au făcut o „listă neagră“ a penitenciarelor româneşti. Pe această listă se află, printre altele, Penitenciarele Timişoara, Oradea, Galaţi, Ploieşti, Craiova, Rahova și Drobeta Turnu Severin.

Condițiile din Penitenciare arată bine pe hârtie

Potrivit Ordinul ministrului justiţiei nr. 433/C din 5 februarie 2010, deținuții ar trebui să aibă asigurate o serie de condiții minime obligatorii de cazare. Celulele trebuie să dispună de iluminat natural și artificial, dar și utilități igienico-sanitare și instalații de încălzire.
Celulele trebuie să asigure cel puțin patru metri pătrați/deținut, să fie dotate cu mobilier care să ofere deținuților condiții pentru dormit, păstrarea bunurilor și obiectelor personale și servirea mesei. Același ordin prevede că celulele sunt dotate cu paturi suprapuse pe cel mult două rânduri și numai în mod excepțional paturile pot fi suprapuse pe trei rânduri (dacă se asigură cel puțin șase metri cubi de aer pentru fiecare deținut).
De asemenea, trebuie să se amenajeze cel puțin o chiuvetă, un WC și un duș pentru maximum zece deținuți, iar aceștia trebuie să aibă asigurată apa curentă și produsele pentru menținerea igienei.

Aldezir MARIN
A absolvit Facultatea de Filosofie-Sociologie din cadrul Universitatii din Craiova in anul 2003, iar un an mai tarziu Masteratul in Sociologia Comunicarii si Jurnalism. Din 2004 lucreaza in presa, iar in 2005 s-a alaturat colectivului Gazeta de Sud. Din toamna aceluiasi an, misiunea colegului nostru este de a informa cititorii Gazeta de Sud despre cele mai recente si de interes evenimente petrecute in Craiova, Oltenia, dar si la nivel national.