11.2 C
Craiova
vineri, 20 mai, 2022
Știri de ultima orăLocalVânju Mare, oraşul dintre sate

Vânju Mare, oraşul dintre sate

Centrul oraşului Vânju Mare (Foto: Lucian Anghel)
Centrul oraşului Vânju Mare (Foto: Lucian Anghel)

Vânju Mare se străduieşte să îşi păstreze statutul de oraş. Pentru asta e nevoie însă de investiţii în multe domenii. Învăţământul, infrastructura, dar şi locurile de agrement sunt doar câteva dintre priorităţile autorităţilor locale.

Drumul de la Craiova la Vânju Mare l-am parcurs într-o dimineaţă de octombrie în care toamna zugrăvise peisajul în cele mai frumoase culori ale ei. Printre colinele îmbrăcate în arămiu, galben şi pământiu, am coborât în Valea Blahniţei, în oraşul dintre satele Orevița Mare, Nicolae Bălcescu, Bucura și Traian. Un oraş mic, care încearcă să îşi schimbe înfăţişarea. Paşii sunt mărunţi, pe măsura fondurilor, dar lucrurile se mişcă. „Am început un întreg proces de modernizare, în care sunt incluse clădirea dispensarului, a spitalului şi chiar a primăriei. Se lucrează şi la modernizarea parcului în care sunt amplasate acestea, la amenajarea de trotuare, dar şi a zonei centrale, dar bugetul e mic şi ne raportăm la el. Încercăm să atragem fonduri europene, dar oraşele sunt puţin nedreptăţite în privinţa programelor de finanţare pentru că fondurile se acordă mult mai uşor pentru comune decât pentru oraşe. Am reuşit totuşi să accesăm cinci milioane de euro şi am introdus canalizarea şi apa în oraş, dar am modernizat şi staţia de epurare, care a fost o investiţie de un milion de euro, tot bani europeni“, a spus Alexandru Mijaiche, viceprimarul din Vânju Mare.
Pe lângă lipsa banilor, alte probleme în Vânju Mare sunt legate de lipsa locurilor de muncă şi plecarea tinerilor. De fapt, acestea sunt şi motivele pentru care numărul locuitorilor a scăzut cu peste 2.000 în ultimul timp.
„Dacă în urmă cu câţiva ani Vânju Mare avea o populaţie de peste 7.000 de locuitori, acum mai are 5.200. Marele păcat este că tinerii ne pleacă pentru că nu avem ce să le oferim aici. Din punct de vedere industrial, oraşul a decăzut. Începând de la fabrica de pâine, fabrica de confecţii, o unitate militară foarte mare, cu foarte mulţi angajaţi, până la societăţile de transport, toate s-au închis. Gândiţi-vă că în toate aceste unităţi erau angajate mii de persoane, iar atunci când au căzut am rămas şi fără locuri de muncă. Declinul a început imediat după 1989, iar de atunci oraşul a decăzut din punct de vedere industrial. Avem nişte proiecte pe fonduri europene prin care să mai facem nişte făbricuţe care să mai creeze nişte locuri de muncă, unele dintre ele sunt în linie dreaptă, dar sunt totuşi lucruri de durată“, a mai spus viceprimarul din Vânju Mare.

În Vânju Mare se lucrează la înlocuirea trotuarelor (Foto: Lucian Anghel)
În Vânju Mare se lucrează la înlocuirea trotuarelor (Foto: Lucian Anghel)

Spital închis după modernizare

Pe lista unităţilor care s-au închis acum câţiva ani se află şi spitalul. Pe lângă faptul că aproape 100 de oameni au rămas fără un loc de muncă, închiderea spitalului a fost o pierdere şi pentru pacienţi pentru că deservea întreaga zonă de sud. Mai mult, acesta şi-a închis porţile într-un moment cât se poate de nepotrivit – tocmai se investise în modernizarea lui. „Înainte de desfiinţare, spitalul a fost modernizat şi, din nefericire, exact când s-au terminat lucrările, s-a şi închis. Este păcat că s-a desfiinţat pentru că aici nu veneau numai bolnavi din Vânju Mare, ci din întreaga zonă de sud şi deservea în jur de 50.000 de persoane. Acum, acesta a fost transformat într-o secţie a Spitalului din Drobeta Turnu Severin. Este o secţie de boli cronice, care nu are personalitate juridică. Chiar şi aşa, cel puţin 200 de pacienţi trec lunar pragul acestei unităţi“, a mai spus Alexandru Mijaiche.
În afară de această secţie care aparţine de Spitalul din Drobeta Turnu Severin, în Vânju Mare mai există un centru de permanenţă unde se fac intervenţii de primă urgenţă. În cazul în care sunt cazuri care depăşesc capacitatea centrului, acestea sunt trimise la Drobeta Turnu Severin.

30 de locuri de cazare în internat

Aşa arată o cameră din internatul Liceului „Victor Gomoiu“ din Vânju Mare (Foto: Lucian Anghel)
Aşa arată o cameră din internatul Liceului „Victor Gomoiu“ din Vânju Mare (Foto: Lucian Anghel)

Altă unitate care a fost închisă în urmă cu câţiva ani este internatul Liceului din Vânju Mare. Deşi pe vremuri acesta funcţiona la capacitate maximă, lipsa de investiţii în acest obiectiv a lăsat urme asupra lui, iar atunci când nu a mai îndeplinit condiţiile de funcţionare şi-a închis porţile. În prezent, elevii din mediul rural care învaţă la Liceul din Vânju Mare sunt nevoiţi să se cazeze la diferiţi localnici din oraş sau să facă naveta, în cazul în care distanţele nu sunt prea mari. Conducerea unităţii de învăţământ împreună cu autorităţile se străduiesc să găsească soluţii pentru a-i ajuta pe copii, iar primul pas a fost amenajarea câtorva camere din internat, în încercarea de a-i redeschide porţile.
„Încercăm să regândim capacitatea de cazare pe care o avem, astfel încât să le putem pune la dispoziţie şi internatul. Acesta a fost închis deoarece pentru un timp a fost imposibil să îndeplinim condiţiile de cazare. Deocamdată, avem cinci camere pregătite, au fost renovate şi reparate şi băile pentru că aici aveam cele mai multe probleme, şi am lansat către elevi oferta de a se caza. Vom vedea în ce măsură ni se aprobă posturi pentru supraveghere de noapte şi pentru cantină. Dacă ni se aprobă aceste posturi de către inspectorat, deschidem porţile internatului pentru elevi, aşa încât să le fie mai uşor celor de la distanţă şi să poată veni şi să îşi finalizeze partea de pregătire profesională pe care şi-au prognozat-o. Deşi internatul este destul de mare, deocamdată le putem pune la dispoziţie cam 30 de locuri, dar, pe măsură ce din partea elevilor ar veni mai multe solicitări, am putea să demarăm reparaţiile şi în alte camere. Sunt elevi care locuiesc la distanţe mai mari şi au probleme cu transportul, sunt şi elevi care sunt cazaţi la diferite persoane în Vânju Mare şi le putem oferi cazare cu o sumă modică, mult mai mică decât cea pe care o suportă acum părinţii“, a spus Cristinel Degeratu, directorul Liceului „Victor Gomoiu“ din Vânju Mare.
Sunt peste 400 de copii atât din mediul rural, cât şi din Vânju Mare care învaţă la liceul de aici şi la şcoala generală din cadrul acestuia, iar peste 30 la sută dintre liceenii care îşi finalizează studiile se îndreaptă spre facultăţi din Timişoara sau Craiova.

Peste 400 de copii învaţă la Liceul „Victor Gomoiu“ din Vânju Mare şi la şcoala generală din localitate (Foto: Lucian Anghel)
Peste 400 de copii învaţă la Liceul „Victor Gomoiu“ din Vânju Mare şi la şcoala generală din localitate (Foto: Lucian Anghel)

Învăruicitul de la Dragobete, tradiţie la Vânju Mare

Pe lângă rezultate, liceul se mândreşte cu copii care ştiu să păstreze obiceiurile şi tradiţiile din zonă. Având în vedere că Vânju Mare este un oraş mic, aşezat într-o zonă rurală, copiii cunosc toate obiceiurile legate de aspectele vieţii. „Copiii cunosc foarte bine şi obiceiurile legate de botez, de nuntă, dar avem, de asemenea, obiceiuri care se referă la alte situaţii tradiţionale din cursul anului şi aş putea aminti Învăruicitul de la Dragobete. Mai exact, copiii se adună şi au un ritual folcloric de incantaţie specific, în care îşi declară văruicirea până la moarte, adică o prietenie strânsă şi durabilă între un băiat şi o fată, iar ulterior îşi lansează coroniţele pe care le poartă pe un râu, aşa încât legătura lor să fie dusă mai departe peste generaţii şi peste ani“, a spus directorul Liceului „Victor Gomoiu“ din Vânju Mare.
Copii de excepţie sunt şi la Şcoala Gimnazială din Vânju Mare. Efortul acestora şi al cadrelor didactice care i-au îndrumat s-a concretizat în câştigarea premiului III la un concurs extraşcolar, prin care au reuşit să obţină un premiu de 20.000 de euro. Acesta a fost oferit de o firmă, iar banii au fost investiţi în reabilitarea grupului sanitar, pardosirea cu parchet a claselor, dar şi în refacerea acoperişului. Toate aceste investiţii, dar şi cele care au fost făcute în anveloparea clădirii, în amenajarea unui teren de sport şi în modernizarea claselor au transformat şcoala într-o unitate de învăţământ în care copiii beneficiază de cele mai bune condiţii.
Investiţiile în şcoală, în infrastructură, dar şi proiectele demarate dau speranţe localnicilor. „S-a băgat apă, canalizare, sunt multe proiecte în derulare şi sper că oraşul se va schimba în bine, dar pentru asta trebuie răbdare“, a spus Dorin Bobia.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI DE ULTIMA ORĂ

Roşii umplute cu carne

Ingrediente: 8 roşii potrivite,250 g carne tocată,1 morcov fiert,1 ceapă,1...

ȘTIRI GdS