După trei ani de război în instanță, Consiliul Județean Dolj a reluat licitația de zece milioane de euro pentru furnizarea a circa 750 de containere îngropate și a utilajelor aferente care ar trebui să fie folosite la colectarea deșeurilor menajere din Craiova. Din caietul de sarcini au fost eliminate anumite cerințe privind certificările containerelor, adică exact motivul care a dus la eliminarea din licitația anterioară a unei firme participante, și timpii de acționare a utilajelor. Fără această din urmă prevedere, CJ nu va ști care utilaj funcționează mai rapid și, implicit, care are costuri mai reduse de funcționare. CJ a îmblânzit și cerințele privind cifra de afaceri și experiența similară și a impus un alt criteriu de selecție a câștigătorului, prețul cel mai scăzut, procedură mai rapidă, dar controversată din cauza calității scăzute a lucrărilor, lucru reclamat de mai mulți primari de-a lungul timpului.
Containerele îngropate din Craiova, parte a Master Planului General de Deșeuri din Dolj, intră într-o nouă fază. CJ Dolj s-a scuturat de problemele întâmpinate la controversata licitație lansată în 2013 și anulată la începutul acestui an și a lansat o nouă procedură în urmă cu câteva zile. Suma pusă la bătaie de consiliu este aceeași, 45,6 milioane de lei (zece milioane de euro – n.r.) fără TVA. Și numărul de containere, 750, este același ca acum trei ani. Diferențele apar însă în punctele esențiale ale licitației, iar ele schimbă cu totul datele problemei.
În primul rând, sursa de finanțare nu mai provine din Programul Operațional Sectorial de Mediu (POS) 2007-2013, ci din Programul Operațional de Infrastructură Mare (POIM) pe perioada 2014-2020, ceea ce înseamnă că CJ Dolj, la fel ca multe alte consilii din țară, a pierdut o parte din banii de pe POS și continuă proiectele pe POIM. CJ Dolj a reușit să atragă, totuși, o parte importantă din fondurile din perioada 2007-2013 pentru celelalte componente ale Master Planului de Deșeuri, cum ar fi achiziționarea de containere și utilaje.
Al doilea aspect important al noii licitații este durata contractului: opt luni față de 15 luni în 2013. Diferențele continuă cu cerințele de calificare pentru firmele participante. Dacă în 2013, CJ cerea o cifră medie de afaceri pe ultimii trei ani de cel puțin 90 de milioane de lei, în 2016, aceasta a scăzut la jumătate, iar experiența similară pe ultimii trei ani a scăzut de la prezentarea unor contracte în valoare de cel puțin 40 de milioane de lei la 20 de milioane de lei. De ce sunt importante aceste criterii? Pentru că ele lărgesc baza de selecție și ar permite, teoretic, mai multor firme să participe la licitație. Este aceasta o garanție că lucrările vor fi de calitate? Aici apar mari semne de întrebare. În plus, CJ Dolj a renunțat la criteriul licitației din anul 2013, cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic, și merge acum pe prețul cel mai scăzut. Diferența este uriașă. Primul criteriu implică o evaluare complexă, care ia în considerare nu numai prețul, ci și alte aspecte care creează premisele că firma căștigătoare va face lucrări de calitate. Pe de altă parte, o licitație bazată pe astfel de criterii dă mari bătăi de cap prin numărul mare de contestații depuse de firmele participante, deci durată mare a procedurii. De exemplu, în 2013, prețul cel mai mic reprezenta 55% din punctajul total, timpul de livrare și montaj – 15%, durata golirii unui container – 15%, iar durata spălării unui container – 15%. În lipsa criteriilor legate de timp, firma câștigătoare poate aduce utilaje care golesc un container în zece minute, față de o firmă care a pierdut licitația, dar avea utilaje care golesc containerul în două minute. Diferența o face prețul cel mai mic al întregului contract.
Cerințe mai puține pentru mai multe firme
Mai departe, CJ Dolj a scos din documentația de atribuire cel mai important criteriu al licitației, anume certificările pentru containerele îngropate. Potrivit documentației, contractul prevede achiziționarea a 729 de containere îngropate de cinci metri cubi și 30 de trei metri cubi.
Ele urmează să fie golite și spălate cu ajutorul unor utilaje. Față de caietul de sarcini din 2013, din documentația aferentă licitației de acum lipsește cerința prezentării certificărilor internaționale. De exemplu, în 2013, containerele trebuia să respecte standardul EN 13071 – 1 și EN 13071 – 2 și să fie conforme cu Directiva 2000/14/CE. În 2016, aceste cerințe au dispărut, singura mențiune fiind despre greutate. Ele trebuie să aibă o „greutate minim posibilă, compatibilă cu caracteristicile necesare pentru a suporta solicitările în toate fazele și greutatea materialului“. În schimb, caietul de sarcini prevede că „furnizarea trebuie să fie conformă în toate părțile sale cu Normativele în vigoare în materie de siguranță și să conțină respectivele dotări prevăzute chiar dacă nu sunt amintite în mod expres în Caietul de Sarcini“. Prin acest artificiu, CJ Dolj permite firmelor să vină cu mai multe tipuri de containere, după experiența licitației anterioare, când procedura de atribuire a fost suspendată de mai multe ori deoarece cele două firme rămase în cursă, Waste Technology și Grădinariu Import Export, s-au duelat în instanță mai bine de trei ani, blocând practic o componentă importantă a Master Planului de Deșeuri. Președintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, a explicat că instituția pe care o conduce a optat pentru eliminarea mai multor cerințe din caietul de sarcini pentru a permite cât mai multor firme să participe la licitație.
„Ați văzut ce s-a întâmplat la precedenta licitație, când cele două firme care au participat s-au contestat în instanță, iar până la urmă a trebuit să anulăm licitația. Ea este foarte importantă pentru că altfel nu putem continua o altă licitație, cea pentru operatorul care va transporta gunoiul din tot județul la groapa de la Mofleni. La acea licitație, una dintre firmele participante a invocat faptul că nu își poate calcula costurile de operare pentru că nu știe ce fel de containere îngropate vor fi la Craiova, deci nu poate depune o ofertă completă. Și atunci, ne vedem nevoiți să o finalizăm mai întâi pe aceasta. Așa că am renunțat la criteriile mai restrictive pentru a participa cât mai multe firme. Astfel de probleme întâmpinăm și la alte licitații, unde nu se prezintă nimeni, așa că vom fi nevoiți să schimbăm criteriile pentru a se încadra cât mai multe firme“, a spus Prioteasa.
Crește numărul de platforme de gunoi
Potrivit caietului de sarcini, cele 759 de containere îngropate din Craiova vor fi montate pe 438 de platforme, care se vor înființa în fiecare cartier al orașului. Suprafața medie a platformelor de pe străzile selectate din fiecare cartier este de 25 de metri pătrați. În prezent, în Craiova sunt 357 de platforme funcționale. Un sistem de containere îngropate este funcțional de câțiva ani la Slatina.
