la Legea dării în plată, estimează specialiștii (FOTO: arhiva GdS)
Efectele dării în plată nu au fost așa devastatoare pentru sistemul bancar cum anticipaseră marile instituții de credit și unii din șefii BNR. În Dolj au apelat la darea în plată și cei care abia își mai puteau plăti ratele, precum și cei care erau deja executați silit de bănci. Din 45 de dări în plată, 13 au fost din rândul celor executați silit anterior de către bănci.
La trei luni de la intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2016, numită și Legea dării în plată, se observă că românii nu au dat buluc să își dea casele băncilor, așa cum estimaseră inițial marile corporații bancare care s-au arătat împotriva acestei legi. Conform datelor statistice date publicității recent de către Banca Națională a României (BNR) – instituție care a fost și aceasta împotriva apariției Legii dării în plată – la trei luni de la intrarea în vigoare a actului normativ notificaseră băncile privind darea în plată aproximativ 4.000 de persoane, incluzând aici persoane care au dat efectiv locuința în plată, dar și români care erau deja executați silit de către bănci.
Cei mai mulți dintre cei care au apelat la Legea dării în plată au fost din rândul celor cu credite în franci elvețieni, conform datelor BNR, în țară fiind 65.000 de persoane cu credite în moneda elvețiană.
Au existat și persoane cărora instituțiile de credit le luaseră locuințele, însă oamenii rămăseseră datori cu diferența de credit. Practic, prin Legea dării în plată, acești oameni doar notifică banca și aceasta este obligată să le șteargă diferența de credit, după ce le-a luat casa ipotecată în contul creditului. Această categorie de persoane a fost cea mai afectată de „tăvălugul“ creditelor din perioada de boom.
Doar 0,5% din persoanele cu credite dificile au apelat la darea în plată
Față de previziunile anterioare aprobării și publicării Legii nr. 77/2016, numărul locuințelor date efectiv în plată sau pentru care au fost notificate băncile a fost foarte mic, respectiv a reprezentat 0,5% din cât se estimase inițial de către bănci. În plus, cine a avut probleme serioase cu creditul contractat anterior pentru care a pus banca ipotecă pe locuință a apelat deja la Legea dării în plată, iar de acum încolo este așteptată o temperare a numărului celor care dau casa băncii. „Înainte de apariția legii, mai multe bănci susțineau că vor fi 800.000 de credite pentru care se putea apela la darea în plată. În realitate, doar pentru 0,5% din acele credite s-a apelat la Legea dării în plată. Cine credea că vor fugi românii să își dea casele băncilor?!? Nu dă nimeni casa de bunăvoie decât dacă chiar nu mai face față cu plata ratelor. Estimez că de acum încolo numărul celor care dau în plată locuințele va fi în scădere“, a precizat Cristi Spulbăr, profesor universitar la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din Craiova. El a mai spus că, din câte știe, băncile au acceptat, în cele din urmă, notificările clienților care au apelat la Legea dării în plată, deși inițial întârziaseră acest procedeu, în așteptarea stabilirii constituționalității legii respective.
Cum se procedează
Procedurile prin care o persoană poate da în plată locuința sau notifică banca pentru a scăpa de diferența de credit după executarea silită sunt foarte simple. Clientul băncii merge la un avocat, executor judecătoresc sau la un notar și notifică banca. Actele trebuie să ajungă rapid la bancă, iar din momentul primirii notificării „se suspendă dreptul creditorului de a se îndrepta împotriva debitorului“, se arată în actul normativ. Apoi părțile merg la un notar ales de persoana debitoare, pentru a transmite dreptul de proprietate asupra imobilului care face obiectul dării în plată.
„Prima zi de convocare la notarul public nu poate fi stabilită la un termen mai scurt de 30 de zile libere, perioadă în care se suspendă orice plată către creditor, precum și orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia îndreptată împotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia“, mai prevede legea.
29% din dările în plată ajunse la notari provin din executări silite
Până săptămâna trecută, numărul notificărilor întocmite în Dolj prin intermediul birourilor notariale care funcționau în această perioadă de concedii a fost de 45, potrivit datelor primite de la Camera Notarilor Publici Craiova, cu precizarea că în statistică nu au fost cuprinse chiar toate birourile notariale din zonă. Totuși, se observă că din totalul notificărilor întocmite prin intermediul birourilor notariale, cele mai multe persoane au solicitat să dea locuința băncii chiar dacă instituția de credit nu declanșase procedură de executare silită asupra acelor persoane. Se presupune că acestea nu mai făceau față cu pata ratelor lunare către bancă. Dacă analizăm ceea ce au spus reprezentanții BNR în statistica națională, și anume că cei mai mulți care au dat locuințele în plată către bănci au fost din rândul celor cu credite în valută, în special în franci elvețieni, care plăteau băncii peste 65% din veniturile familiei, atunci se cunoaște că această categorie de debitori este vulnerabilă, din cauza creșterii cotației francului elvețian în comparație cu leul.
Revenind la datele din Dolj disponibile în acest moment, s-a constatat că 29% din notificările pe Legea dării în plată întocmite la notari au reprezentat debitori care erau executați silit de către bănci și în 61% din situații, debitorii și-au dat casele în plată fără să se fi declanșat în prealabil procedura executării silite, cel mai probabil fiind persoane cu credite în franci, care făceau eforturi să își plătească ratele, dacă am corobora datele locale cu statistica BNR.
Așadar, au fost înregistrate în Dolj „45 de notificări întocmite prin intermediul birourilor notariale. Prin aceste notificări, au solicitat să dea locuința băncii, fără să fie declanșată procedura de executare, 32 de persoane. Opt persoane au solicitat să dea efectiv locuința apelând la Legea dării în plată în schimbul anulării creditului, în timpul procedurii de executare silită. Cinci persoane fuseseră deja executate silit, când au formulat notificarea“, se arată în răspunsul primit de la Camera Notarilor Publici Craiova, la solicitarea GdS. Din cei 13 doljeni care au apelat la Legea dării în plată, cinci oameni fuseseră deja executați silit înainte, în sensul că banca le luase locuința, însă cum aceasta nu mai valora cât a fost evaluată la momentul acordării creditului, persoanele respective rămăseseră datoare băncii cu diferența de credit de achitat. Prin Legea dării în plată este suficientă depunerea unei notificări către bancă prin intermediul unui avocat, notar sau executor, iar banca e obligată să șteargă diferența de plată.
