Un doljean din patru nu are serviciu, deși este apt de muncă (Foto: Claudiu Tudor)
Un doljean din patru nu are serviciu, deși este apt de muncă (Foto: Claudiu Tudor)
Un doljean din patru nu are serviciu, deși este apt de muncă (Foto: Claudiu Tudor)

Doar o treime din forța de muncă a Doljului lucrează ca salariați, cu acte în regulă, în timp ce peste 23% din populația aptă de muncă a județului nu are locuri de muncă și nici vreo formă de asistență socială. 95.000 de oameni din Dolj sunt apți de muncă, dar nu au nici serviciu și nu sunt nici șomeri.
Statisticile arată că unul din patru doljeni apți de muncă nu are serviciu. Doljul are resurse de muncă impresionante, însă doar o mică parte a celor care au vârsta legală de muncă sunt angrenați într-o activitate salariată, cu acte în regulă, potrivit Balanței forței de muncă la începutul anului 2015, întocmită de Direcția Județeană de Statistică Dolj. La începutul anului 2015, în Dolj existau resurse de muncă de 410.800 de persoane, din care populația cu vârstă de muncă din județ era de 405.500 de persoane, restul fiind persoane din alte județe, transferate aici ca să muncească. Curios este faptul că la acea dată, din totalul resurselor de muncă de 410.800 de persoane, doar 124.500 de oameni din Dolj figurau în evidențe ca fiind salariați. Practic, din resursele de muncă ale Doljului, doar o treime lucrează cu documente care să arate că sunt salariați. Încă 102.000 de persoane lucrează în agricultură, silvicultură și pescuit, din care doar 2.900 au calitatea de salariați, iar restul lucrează în gospodărie. Deci 257.300 de doljeni figurează în statisticile oficiale ca populație civilă ocupată. Ce se întâmplă cu restul până la 410.800, cât este forța de muncă din Dolj ce are vârstă de muncă?

Unii sunt pensionari, dar au și contracte de muncă

Adevărul din statistici: zeci de mii de oameni din Dolj nu muncesc cu acte în regulă și nici nu figurează în vreo evidență a statului. Din populația în vârstă de muncă de 405.500 de persoane, 2.700 erau, în 2015, pensionari în vârstă de muncă, adică persoane care s-au pensionat înainte să ajungă la vârsta standard de pensionare, potrivit Statisticii. Mai existau 13.300 de persoane cu vârstă de muncă, dar care și-au pierdut definitiv capacitatea de a munci. De regulă, aceștia s-ar regăsi în rândul persoanelor pensionate cu gradul I de invaliditate, care nu mai pot munci deloc. Statistica ne informează că existau 200 de persoane încadrate la categoria „salariați sub și peste vârsta de muncă“, adică sunt și persoane sub 18 ani care lucrează în diverse forme, precum și persoane peste 65 de ani care încă mai lucrează. În categoria „Alte persoane sub și peste vârsta de muncă aflate în activitate“ figurau anul trecut 19.800 de persoane. Aici intră în special pensionarii care încă mai lucrează cu contracte de muncă în diverse locuri și după ce s-au pensionat.
Potrivit Statisticii dol­je­­ne, soldul mișcării inter­ju­dețene era în 2015 de +/-1.300 de persoane, în sensul că acesta este numărul mediu al celor care plecaseră din județ și al celor care au venit din alte județe.

95.000 de doljeni nu au nici un loc de muncă

La data la care s-au făcut statisticile ce compun balanța forței de muncă în Dolj, figurau în evidențe 26.800 de șomeri. În plus, Statistica îi bagă în aceeași categorie și pe cei care nu au nici un fel de serviciu, nici un fel de venit legal, dar sunt apți de muncă, împreună cu cei care sunt încă elevi și studenți și au ajuns la vârsta de muncă. Astfel că, în categoria „populația în pregătire profesională și alte categorii de populație în vârstă de muncă“ figurează la Statistică fix 126.700 de persoane. Însă tot Statistica ne spune că în Dolj sunt 17.000 de studenți. Dacă scădem toți studenții, rezultă că aproximativ 109.700 de oameni sunt în vârstă de muncă, dar nu lucrează. Totuși, există studenți care lucrează cu contract de muncă.
Dacă scădem și numărul asistaților social înregistrați anul trecut în plată (14.687 de beneficiari ai legii venitului minim garantat), rămân aproximativ 95.000 de oameni care nu au serviciu, nu au nici un venit și nici nu figurează în vreo statistică, dar sunt apți de muncă. Unii pot fi plecați prin străinătate la muncă, alții nu au avut niciodată un serviciu și nici nu și-au căutat unul în viața lor. Nu se știe din ce trăiesc aceștia, din moment ce nu figurează nici ca lucrători în agricultură și nici nu sunt în vreo formă de protecție a statului. Calculele sunt aproximative, pentru că nu știm câți studenți lucrează și nici nu a fost scăzut din statistici numărul părinților aflați în concediu de îngrijire a copilului.
În plus, unii din cei 95.000 pot munci „la negru“, dar nu se poate cuantifica numărul lor de către vreo autoritate a statului. De asemenea, câțiva doljeni din cei 95.000 care figurează fără venituri pot să aibă firme sau PFA-uri și să nu dețină un contract individual de muncă, chiar dacă desfășoară activitatea, aspect care este permis de lege.
Dacă raportăm numărul celor fără loc de muncă și fără protecție socială la numărul populației cu vârstă de muncă reiese că 23% din persoanele care ar putea lucra nu au nici loc de muncă evidențiat în acte și nici vreo formă de protecție socială, în cifre asta însemnând aproximativ 95.000 de persoane care nu au serviciu cu carte de muncă și nici nu lucrează în agricultură.

Ramona OLARU
Lucrează din 2001 în mass-media şi consideră că cel mai important lucru în această meserie este corectitudinea. Jurnalist specializat pe domeniul economico-financiar, își călăuzește pașii după motto-ul „În afaceri, ca și în viață, trebuie să fii fair-play. Doar în acest fel câștigi cu adevărat!”