Grindina a pus la pământ culturile din Oltenia şi a lăsat viile fără rod

Mii de hectare de terenuri agricole compromise de grindină, oameni deznădăjduiţi când îşi văd munca distrusă şi prea puţine soluţii. Este tabloul care se conturează în agricultura din Oltenia în această perioadă, în care se evaluează pagubele produse de fenomenele meteorologice extreme. Supărarea oamenilor este cu atât mai mare cu cât culturile lor nu sunt asigurate. În tot acest timp, reprezentanţii Ministerului Agriculturii susţin că, acolo unde există sisteme antigrindină, culturile se prezintă foarte bine. Construcţia sistemului care ar proteja şi Oltenia va începe abia anul acesta.

Grindina şi ploile din ultima perioadă au compromis peste 6.000 de hectare de teren agricol din Dolj. Ruperile de nori au distrus în doar câteva minute munca fermierilor din localităţile Amărăştii de Sus, Amărăştii de Jos şi Dioşti. „Avem raportări pentru aproape 6.200 de hectare afectate. Vorbim de 1.700 de hectare de grâu, 1.400 de porumb şi 2.000 de floarea-soarelui. În ceea ce priveşte legumele, aici sunt 65 de hectare, iar la pepenii verzi – 165 de hectare. Culturile sunt afectate în proporţii cuprinse între 80 şi 100%. Astăzi (vineri – n.r.) am primit o înştiinţare şi de la Bechet, unde există suprafeţe pe care bălteşte apa. Avem ordin de prefect şi în aceste zile mergem în teren să evaluăm pagubele“, a spus Ovidiu Meca Obleagă, purtător de cuvânt la Direcţia Agricolă Dolj. Aceeaşi situaţie o regăsim în Olt, unde au fost afectate peste 5.500 de hectare de teren agricol din şase localităţi. E vorba de Izbiceni, Bucinişu, Obârşia, Morunglav, Tia Mare şi Cilieni. Natura dezlănţuită a distrus atât culturile în câmp, cât şi legumele.

„S-a dus totul pe apa sâmbetei!”

Grindina, dar şi fenomenul de brumă târzie care s-a înregistrat la sfârşitul lunii trecute au compromis şi viţa-de-vie. În Dolj, e vorba de 1.400 de hectare. „Ne-a distrus grindina toată via! Au mai rămas câteva rânduri, care erau în faţa casei, şi au fost mai la adăpost. Dar cea din câmp a fost distrusă. Strugurii parcă ar fi fost arşi! Avea rod frumos viţa-de-vie şi am avut oameni la legat şi la săpat. Acum s-a dus totul pe apa sâmbetei”, a declarat, pentru GdS, un fermier din comuna doljeană Cerăt.
La fel stau lucrurile şi în Mehedinţi, unde aproape toată suprafaţa viticolă a fost afectată. „La Rogova au fost compromise 170 de hectare, iar la Salcia, viile au fost distruse în proporţii cuprinse între 70 şi 100%. Din păcate, dintre toţi cei afectaţi, doar două societăţi comerciale producătoare de vin aveau asigurate culturile. Restul, nu. La nivelul judeţului Mehedinţi, per total, cu vii şi culturi, au fost afectate 1.000 de hectare de teren agricol“, a spus Rodica Țîrei, consilier la Direcţia Agricolă Mehedinţi.
În ceea ce priveşte judeţul Gorj, Dan Tănăsescu, directorul Direcţiei Agricole, a precizat că 85% din plantaţiile de viţă-de-vie au fost afectate, acolo unde a bătut piatră. Totodată, luna trecută au fost compromise de brumă mii de hectare de culturi de viţă- de-vie, cartofi şi alte legume. Aproape nici un cultivator nu are plantaţiile asigurate.

Sistemul antigrindină pentru Oltenia, în construcţie

Se numără pagubele în această perioadă, iar primul pas pe care trebuie să îl facă fermierii afectaţi de fenomenele meteo este să anunţe autorităţile. Acestea vor evalua situaţia şi vor trimite datele către Direcţia Agricolă, iar apoi către guvern. Executivul va decide dacă oamenii vor primi despăgubiri. Ministerul Agriculturii a reacţionat, în urma informaţiilor apărute despre ravagiile făcute de grindină, printr-un comunicat de presă în care explică unde şi cum funcţionează în momentul de faţă acest sistem. „În zonele protejate de unităţile din cadrul SNACP (Sistemul naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor – n.r.), până la data de 10 mai a.c., nu au avut loc căderi de grindină şi nu s-au înregistrat pagube materiale. La actualul stadiu de realizare, SNACP nu acoperă zone urbane şi nu este operaţional la nivelul întregii ţări. Sistemul are capabilităţi de intervenţie limitate la nivel regional, în funcţie de amplasarea punctelor de lansare a rachetelor antigrindină. (…) Sistemul este organizat sub forma unor infrastructuri operaţionale şi de cercetare, sigure şi eficiente. Pe lângă cele trei unităţi operaţionale în prezent, alte trei unităţi de combatere a căderilor de grindină, respectiv Mureş, Timiş şi Oltenia, se află în diferite etape de realizare: studii, proiecte tehnice şi execuţie parţială de lucrări. În acest an urmează a fi finalizate construcţia şi dotările necesare acesteia pentru Punctul de Comandă al UCCG Timiş, finalizarea Grupului de Combatere Huşi din cadrul UCCG Moldova 1 Iaşi; finalizarea a încă şase Puncte de Lansare din cadrul UCCG Moldova 2 Vrancea, precum şi construcţia Grupului de Combatere Drăgăşani, aparţinând UCCG Oltenia“, se arată în comunicatul de presă al MADR.
În acest moment, rachetele antigrindină lansate din centrele din Prahova, Iaşi şi Vrancea pot proteja maximum 350.000 de hectare de terenuri agricole. Până va fi finalizat planul de dezvoltare a sistemului naţional antigrindină care include şi Oltenia, bucăţile de gheaţă rupte din cer vor continua să pună la pământ culturile şi să lase viile fără rod.

Monica Stuparu
Lucrează din 1998 la Gazeta de Sud şi consideră că unul dintre secretele reuşitei în acest domeniu este seriozitatea. E o persoană deschisă la ceea ce este nou, iar cea mai recentă provocare este să descopere tot ce se întâmplă în sistemul medical din Oltenia şi să ofere cititorilor informaţii corecte şi echidistante.