22 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljCum răsare o clădire la fereastra Liceului de Arte din Craiova

Cum răsare o clădire la fereastra Liceului de Arte din Craiova

Scandalul legat de construirea unui spațiu comercial cu două etaje la o palmă de peretele clădirii Liceului de Arte din Craiova se reaprinde. După ce profesorii și elevii au protestat împotriva proiectului, iar primăria a intervenit și ea anulând autorizația de construire, au urmat patru ani de liniște. Proprietarul terenului, David Sărdaru, și-a arătat, însă, din nou intenția de a construi și a scos două certificate de urbanism, ultimul în martie anul acesta. Potrivit documentului, din care lipsește, surprinzător, obligativitatea obținerii avizului de la Poliția Rutieră și al RAT Craiova, Sărdaru s-a răzgândit și vrea acum să construiască o locuință cu două etaje și mansardă. Singurul obstacol îl reprezintă conducerea liceului, fără acordul căreia nu poate face nimic. Ca să ajungă la casă, Sărdaru ar trebui să treacă prin stația de autobuz de pe bulevardul 1 Mai.

În toamna anului 2012, izbucnea în Craiova un scandal de proporții după ce conducerea Liceului de Arte „Marin Sorescu“ s-a trezit într-o dimineață cu un buldozer în curtea liceului și cu gardul dărâmat de o echipă de muncitori, care spuneau că trebuie să construiască un spațiu comercial chiar lângă clădirea unității de învățământ. Degeaba a protestat managerul liceului, Lucia Croitoru, muncitorii și-au văzut de treabă, au venit și a doua zi și au început să sape șanțuri în curte. Alarmată, Croitoru a sesizat Poliția Locală, care a dispus oprirea lucrărilor, apoi a încercat să afle ce se întâmplă. Primul lucru care a ieșit la iveală a fost numele proprietarului terenului: David Sărdaru, din temutul clan Sărdaru din Craiova. Acesta dorea să construiască un spațiu comercial cu două etaje, cu o suprafață de circa 200 de metri pătrați. Marea problemă era distanța de doar jumătate de metru dintre spațiul comercial și clădirea liceului. Practic, construcția lui Sărdaru ar fi împiedicat lumina să intre în toate clasele de la parter până la etajul doi de pe o parte a liceului, acolo unde își desfășurau activitatea elevii de la atelierele de creație. Acesta obținuse autorizația de construire în februarie 2012, în mandatul fostului primar Antonie Solomon, pe baza unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) aprobat de consiliul local în octombrie 2010. Cum a ajuns, însă, Sărdaru, proprietarul unei suprafețe de teren din curtea liceului? Simplu. L-a cumpărat de la Octavia Braun, care, la rândul ei, îl obținuse prin retrocedare de la Primăria Craiova în 2008. Braun a solicitat, de-a lungul timpului, despăgubiri pentru o suprafață de teren de peste un hectar pe care erau construite Casa Armatei și Liceul „Marin Sorescu“. Pentru suprafețele care au rămas libere de construcții, cum ar fi parte din curtea liceului și fâșia de teren dintre Casa Armatei și liceu, în suprafață totală de 1.265 de metri pătrați, Braun a cerut retrocedarea în natură. Așa cum prevăd legile retrocedării, ea a cerut terenul de la liceu, care este administratorul lui, dar conducerea s-a opus, spunând că este necesar pentru desfășurarea procesului de învățare al elevilor. „Nu ne putem da acceptul, deoarece restituirile ar impieta buna desfășurare a activităților educative din școală și ar periclita avizele de funcționare în condițiile legii pentru instituția noastră“, spunea conducerea. Cu toate acestea, în noiembrie 2008, Primăria Craiova a decis să-i restituie în natură Octaviei Braun cele două terenuri în suprafață de 1.265 de metri pătrați. În octombrie 2010, familia Braun a obținut din partea consiliului local și PUZ-ul necesar pentru construirea unui spațiu comercial cu două etaje, dar a vândut terenul lui David Sărdaru, cu tot cu aprobările urbanistice. Sărdaru a reușit, apoi, să obțină autorizație de construire în februarie 2012. Pentru că accesul la construcție se făcea prin stația de autobuz și peste conductele de termoficare de pe domeniul public, Direcția de Urbanism a primăriei i-a impus acestuia să edifice un perete de beton stânga-dreapta conductelor și deasupra o placă de beton carosabilă demontabilă pe distanță de 4,5 metri liniari.

Elevii și profesorii, protest în curtea liceului

După scandalul intrării cu buldozerul în curtea liceului, Sărdaru s-a confruntat și cu un protest spontan din partea profesorilor și elevilor care au ieșit cu pancarte în curtea unității de învățământ. „Vrem să învăţăm“, „Avem nevoie de şcoală“, „Legea să ne apere“ au scandat ei. „Dacă vom avea o construcţie nouă lângă liceu, vom pune practic lacătele pe tot ceea ce înseamnă ateliere de pictură, pentru că nu vom mai avea lumină naturală. Nici nu putem să le mutăm în alte clase, pentru că nu putem jongla cu spaţiul. Şcoala are 800 de elevi, se învaţă în două ture şi nu avem săli libere niciodată“, spunea unul dintre profesorii prezenți la protest. Conducerea Liceului de Arte din Craiova spunea că nu poate interveni în nici un fel pentru închiderea şantierului deschis, deoarece nu are posibilitatea de a se apăra. „Şcolile nu au cadastru. Practic, nu ştiu pe ce suprafaţă se întind şi ce teren au. În cazul nostru, un astfel de act avea multe de spus. Puteam scoate o hotărâre prin care să arătăm că pe terenul din laterala şcolii de pe bulevardul 1 Mai nu se poate construi şi scăpam de problemă. Se evita astfel orice tip de conflict. Dar fără cadastru nici o unitate de învăţământ nu se poate apăra în nici un fel. Şi aşa se ajunge să se piardă şi spaţiile, şi clădirile“, spunea atunci Lucia Croitoru, directorul liceului. În scandal a intervenit și primarul Olguța Vasilescu, proaspăt instalat în funcție, care spunea că David Sărdaru nu va primi niciodată autorizație de construire pentru respectiva clădire. De fapt, primăria a reușit să anuleze în instanță autorizația de construire.

Sărdaru – reloaded în 2015

Patru ani au trecut de la acele evenimente și scandalul fusese dat uitării. Anul trecut, însă, Sărdaru, și-a adus aminte că terenul de lângă liceu este nefolosit. Așa că pe 28 august a obținut un certificat de urbanism pentru construirea unui imobil P+2 cu destinația de spațiu comercial, act care precede autorizația de construire. Prin certificat, construcția trebuie să aibă un POT (procent de ocupare a terenului – n.r.) de 29% și un CUT (coeficient de utilizare a terenului – n.r.). Cu cât POT-ul este mai mare, cu atât mai mult teren ocupă clădirea. La fel este și în cazul CUT-ului, dar pe înălțime. Documentul îi impune proprietarului anumite obligații pentru a obține autorizația de construire: să asigure locuri de parcare în incinta proprietății și, foarte important, să obțină acordul Liceului de Arte dacă distanța dintre limitele de proprietate este mai mică de 60 de centimetri. De asemenea, proprietarul trebuie să întocmească un studiu de însorire dacă distanța dintre clădiri este mai mică decât înălțimea clădirii celei mai înalte dintre ele. Studiul de însorire presupune confirmarea sau nu a faptului că imobilul mai înalt permite pătrunderea luminii naturale minimum o oră și jumătate la solstițiul de iarnă. În plus, proprietarul trebuie să obțină mai multe avize, printre care cel de la apă, canalizare, alimentare cu energie electrică, gaze, salubritate, Termo și Poliția Rutieră. Cel din urmă aviz este necesar deoarece accesul la imobil se face prin stația de autobuz a RAT de pe bulevardul 1 Mai. De data aceasta, Sărdaru a încercat un artificiu de proiectare. Dacă, în 2012, imobilul urma să fie construit aproape lipit de clădirea liceului, acum clădirea a fost mutată spre stradă, iar spațiul din spate rămâne liber. În această situație, accesul la locurile de parcare obligatorii s-ar face fie prin imobil, fie cu ajutorul unei macarale. Cea mai mare surpriză a venit însă acum o lună. Chiar pe 30 martie, ziua în care primarul Craiovei era reținut de DNA, primăria i-a emis alt certificat de urbanism pentru aceeași adresă, dar scopul construcției nu mai era de spațiu comercial, ci de locuință. În plus, Sărdaru a adăugat construcției și mansardă, ceea ce înseamnă că imobilul a crescut în înălțime. Poziționarea a rămas aceeași, dar din certificatul de urbanism a dispărut în mod misterios un element: avizul obligatoriu de la Poliția Rutieră.
Reprezentanții poliției spun că știu despre situația din zonă și că vor cere documentele necesare chiar dacă din certificatul de urbanism din martie 2016 a fost scos avizul, din greșeală sau nu. GdS a încercat să vorbească și cu David Sărdaru, dar reprezentantul său, Liviu Safta, a spus că el se ocupă de documente și că are o înțelegere cu acesta pentru folosirea imobilului.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS