Mai este Lia Olguța Vasilescu primar al Craiovei după ce Tribunalul București a decis să o aresteze la domiciliu pentru fapte de corupție sau trebuie suspendată din funcție? Mai poate candida la alegerile locale din iunie pentru un nou mandat de primar? Întrebări pe care și le pun toți craiovenii şi la care răspunsul se ascunde în hățișul, dar mai ales în lacunele din legislație. Situația de la Craiova trage un semnal de alarmă asupra neconcordanțelor dintre Codul de Procedură Penală și legile care reglementează situațiile în care primarul este suspendat din funcție sau își pierde mandatul. Concluzia? Totul depinde de cum interpretezi legislația. De exemplu, Prefectura Dolj, instituția împuternicită să ia act de suspendarea sau încetarea mandatului unui primar, speră că Tribunalul București va spune clar în decizia de arestare la domiciliu și ce măsuri trebuie să ia mai departe. În caz contrar, nu îl poate suspenda pe primar din funcție. Dacă se întâmplă astfel, apare altă întrebare: cum poate conduce primăria un primar care nu are voie să părăsească domiciliul? Totuși, primarul poate fi suspendat pe baza unui articol din legea de punere în aplicare a Codului de Procedură Penală.
Situațiile în care un primar este suspendat sau își pierde mandatul sunt reglementate de două legi mari și late, dar neadaptate actualului Cod de Procedură Penală: Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală și Legea nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali. Să le luăm pe rând. Legea nr. 215/2001 prevede următoarele la articolul 69, alineatul 2: „Mandatul primarului încetează de drept în condiţiile legii statutului aleşilor locali, precum şi în următoarele situaţii: a) dacă acesta se află în imposibilitatea exercitării funcţiei din cauza unei boli grave, certificate, care nu permite desfăşurarea activităţii în bune condiţii timp de șase luni pe parcursul unui an calendaristic; b) dacă acesta nu îşi exercită, în mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile consecutiv“. Alineatul 3 spune că „În cazurile prevăzute la alin. (2), prefectul, prin ordin, ia act de încetarea mandatului primarului“, iar alineatul 4 prevede că „Ordinul prefectului poate fi atacat de primar la instanţa de contencios administrativ în termen de zece zile de la comunicare“. Ca efect al arestului la domiciliu, primarul Craiovei nu se încadrează în nici una dintre situații. Nu este nici bolnav, iar dacă nu poate ieși din casă 45 de zile consecutiv, acest lucru este justificat deoarece este în arest la domiciliu. Singura situație în care mandatul primarului se suspendă de drept este atunci când instanța decide să fie arestat preventiv. Acest lucru este consființit de articolul 71. „Mandatul primarului se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către instanţa de judecată prefectului care, prin ordin, în termen de maximum 48 de ore de la comunicare, constată suspendarea mandatului“, se arată la alineatul 1. „Ordinul de suspendare se comunică, în termen de maximum 48 de ore de la emitere, primarului; Suspendarea durează până la încetarea situaţiei prevăzute la alin. (1); Dacă primarul suspendat din funcţie a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul, în condiţiile legii, la plata drepturilor salariale corespunzătoare perioadei în care a fost suspendat“, se arată la alineatele 2-4. Iar de aici începe nebunia legislativă.
Arestul la domiciliu impus de Tribunalul București primarului Lia Olguța Vasilescu nu este același lucru cu arestul preventiv, chiar dacă ele conțin același cuvânt în titulatură, adică „arest“. Codul de Procedură Penală prevede cinci măsuri preventive care se pot aplica în cazul inculpaților, toate aflate pe picior de egalitate din punct de vedere legal, dar distincte: reținerea, controlul judiciar (Radu Preda – administratorul Craiovei și Daniela Popescu – Asociația Pro Craiova), controlul judiciar pe cauțiune, arestul la domiciliu (Lia Olguța Vasilescu) și arestarea preventivă. Cum primarul nu a fost arestat preventiv de Tribunalul București (se poate întâmpla la recursul DNA de la Curtea de Apel București), mandatul său nu se suspendă de drept. Specialiștii consultați de GdS spun că situația este delicată deoarece Lia Olguța Vasilescu rămâne primar, dar nu poate să-și exercite mandatul, întrucât nu are voie să părăsească domiciliul. Potrivit informațiilor obținute de GdS, în decizia luată de Tribunalul București, această interdicție este clar menționată. Prefectura Dolj așteaptă însă decizia pentru a ști ce cale să urmeze. „Așteptăm decizia instanței pentru a vedea dacă, pe lângă arestul la domiciliu, se fac anumite mențiuni legate de punerea în aplicare a anumitor articole din legea privind suspendarea mandatului. În caz contrar, mandatul nu se poate suspenda, pentru că articolul din Legea nr. 215/2001 este clar: se suspendă numai dacă primarul este arestat preventiv. Or aici este vorba despre arest la domiciliu“, a declarat șeful juriștilor din Prefectura Dolj, Eugen Marinescu. Nici reprezentanții Primăriei Craiova nu știu ce se va întâmpla dacă decizia de arest la domiciliu va rămâne definitivă. „Am înțeles că primarul nu poate fi suspendat decât dacă este arestat preventiv. În această situație trebuie văzut cum vom proceda“, a spus Mihail Genoiu, viceprimarul Craiovei. Ca o coincidență, el a fost delegat să preia atribuțiile de primar până pe 8 aprilie, deoarece Lia Olguța Vasilescu intrase în concediu de odihnă.
Șase luni și o zi contra 180 de zile
Celălalt act normativ care reglementează situațiile de suspendare sau pierdere a mandatului primarului este Legea 393/2004 privind Statutul Aleșilor Locali. Potrivit articolului 15, alineatul 2, „calitatea de primar şi, respectiv, de preşedinte al consiliului judeţean încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului în următoarele cazuri: demisie, incompatibilitate, schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială, condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate, punerea sub interdicţie judecătorească, pierderea drepturilor electorale, pierderea, prin demisie, a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţii naţionale pe a cărei listă a fost ales, deces“. După cum se observă, cazul de la Craiova nu se circumscrie nici uneia dintre situații. Articolul 17, alineatul 4, însă, se poate aplica în anumite condiții. „Primarul se află în imposibilitatea exercitării mandatului în situaţiile în care nu se poate prezenta efectiv la primărie din motive de sănătate sau din alte cauze, chiar dacă acestea nu îi sunt imputabile. Prevederile art. 11 alin. (2) se aplică în mod corespunzător“. Articolul 11, alineatul 2 face trimitere la alt articol: „Prevederile art. 9 alin. (2) lit. e) nu se aplică în cazul în care consilierul a fost însărcinat de către consiliul din care face parte, de către Guvern sau de către Parlament cu exercitarea unei misiuni în ţară sau în străinătate. Pe durata exercitării misiunii încredinţate exercitarea mandatului se suspendă“. În fine, articolul 9, alineatul 2, litera e, aduce lumină: „Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: (…) imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege“. Cu alte cuvinte, Lia Olguța Vasilescu își pierde mandatul dacă șase luni și o zi nu poate veni la serviciu. Acest lucru este imposibil să se întâmple, deoarece măsura arestului la domiciliu poate fi prelungită de maximum cinci ori pe o perioadă de 180 de zile, potrivit Codului de Procedură Penală, modificat în 2015 ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale.
Imposibila suspendare
Să revenim acum la întrebarea de la început: cum poate conduce primăria un primar arestat la domiciliu? Răspunsul pare paradoxal: ieșind din casă. Articolul 221 din Codul de Procedură Penală descrie ce înseamnă măsura arestului la domiciliu. „Măsura arestului la domiciliu constă în obligaţia impusă inculpatului, pe o perioadă determinată (maximum 180 de zile adunate – n.r.), de a nu părăsi imobilul unde locuieşte, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza, şi de a se supune unor restricţii stabilite de acesta; Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are următoarele obligaţii: a) să se prezinte în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat; b) să nu comunice cu persoana vătămată sau membrii de familie ai acesteia, cu alţi participanţi la comiterea infracţiunii, cu martorii ori experţii, precum şi cu alte persoane stabilite de organul judiciar“. La alineatul 3, articolul prevede posibilitatea ca judecătorul să dispună inculpatului să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere, așa-numitele brățări. Când poate părăsi primarul Craiovei locuința? Când se prezintă în fața organelor judiciare, la chemarea acestora, în cazuri urgente, pentru motive întemeiate, fără permisiunea judecătorului, dar cu obligația de a anunța imediat organul de supraveghere sau dacă judecătorul îi acceptă o cerere scrisă. Alineatul 6 al articolului 221 dă posibilitate judecătorului să-i permită inculpatului să părăsească imobilul pentru a se prezenta „la locul de muncă, la cursuri de învăţământ sau de pregătire profesională ori la alte activităţi similare sau pentru procurarea mijloacelor esenţiale de existenţă, precum şi în alte situaţii temeinic justificate, pentru o perioadă determinată de timp, dacă acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale inculpatului“. În concluzie, legal, Lia Olguța Vasilescu poate rămâne primar al Craiovei, chiar dacă la recurs judecătorii mențin arestul la domiciliu. Ea poate obține și aprobare să meargă la primărie (situație puțin probabilă, dată fiind inevitabila interacțiune cu martorii din dosar). Paradoxul este că, în această ultimă situație, nu există articol de lege pe baza căruia să fie suspendată. Asta ca să nu mai vorbim de faptul că, potrivit Legii 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, Lia Olguța Vasilescu poate chiar candida pentru un nou mandat. Nu pot fi aleși debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și persoanele cărora li s-a interzis, prin hotărâre judecătorească definitivă, exercitarea dreptului de a fi alese în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice.
Și, totuși…
Înlănțuirea articolelor de lege de mai sus este doar un aspect al problemei. Primarul ar putea fi suspendat din funcție pe baza unui articol din Legea 255/2013 pentru punere în aplicare a Legii 135/2010 privind Codul de Procedură Penală. Dacă legile menționate anterior vorbesc despre suspendarea din funcție doar în cazul arestului preventiv, articolul 22 din Legea 255/2013 pune semnul egal între arestare preventivă și arestul la domiciliu. ”Ori de câte ori alte acte normative, cu excepția Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, a Legii privind executarea pedepselorșsi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, a Legii privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, neprivative de libertate și a Legii privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune, fac referire la măsura arestării preventive, referirea se consideră a fi făcută și la măsura arestului la domiciliu”, spune articolul 22. Cu alte cuvinte, prevederea din articolul 71 din Legea 215/2001 care spune ”„Mandatul primarului se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv” se aplică și în cazul arestului la domiciliu. Curtea Constituțională a României consideră și ea că arestul preventiv și cel la domiciliu sunt unul și același lucru, doar locul de prevenție diferind. ”Curtea constată că măsura arestului la domiciliu este similară arestării preventive, atât sub aspectul includerii lor în categoria măsurilor preventive, cât şi sub aspectul naturii lor privative de libertate, al identităţii cauzelor şi condiţiilor în care cele două măsuri pot fi dispuse şi al modului similar de dispunere şi prelungire a lor. Curtea reţine, totodată, lipsa importanţei locului şi a condiţiilor în care cele două măsuri preventive sunt executate, din perspectiva posibilităţii asimilării acestora”, se arată în decizia 740 din 3 noiembrie 2015 a Curții Constituționale a României intrată în vigoare din 15 decembrie. Curtea a a reținut acest lucru într-o ședință în care trebuia să analizeze o excepție de neconstituționalitate invocată de un judecător de drepturi și libertăți de la Tribunalul Dolj referitoare la depășirea numărului maxim de 180 de zile de arest preventiv. Rămâne de văzut ce va decide judecătorul de la Tribunalul București în cazul primarului Craiovei.
